Ea reprezintă o activitate obligatorie a structurilor de gospodărire a apelor, organelor de protecţie a mediului şi a autorităţilor administraţiei publice locale, orientată spre protecţia, menţinerea şi reabilitarea parametrilor iniţiali, cantitativi şi calitativi, ai obiectivului acvatic.
Toate apele (obiectivele acvatice) sînt ocrotite împotriva poluării, epuizării, impurificării, care pot prejudicia sănătatea populaţiei şi pot conduce la diminuarea rezervelor piscicole, la degradarea condiţiilor de aprovizionare cu apă şi altor fenomene negative, cauzate de modificarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale apelor, reducerea însuşirii lor de epurare naturală, perturbarea regmului hidrologic şi hidrogeologic. (art.87 CA)
Protecţia apelor, în sens larg, se realizează sub trei forme principale:
Protecţie cantitativă, realizată prin folosirea raţională şi protecţia apelor împotriva epuizării;
Protecţie calitativă, realizată în forma prevenirii şi combaterii poluării;
Protecţie sanitară, orientată împotriva contaminării sau impurificării apelor.
În vederea protecţiei cantitative a resurselor de apă, legislaţia în vigoare stipulează şi asigură:
– dreptul de folosinţă a apelor de suprafaţă sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileşte prin autorizaţia organelor de stat pentru gestionarea fondului apelor;
– obligativitatea respectării de către utilizatorii de apă a normelor de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate se stabileşte la nivelul celor mai bune performanţe ale tehnologiilor folosite şi economisirii apei prin folosire judicioasă, recirculare şi folosire repetată.
Protecţia calitativă a apelor se realizează prin:
– interzicerea poluării în orice mod a resurselor de apă;
Prin poluarea apelor se înţelege orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate, produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie folosirii în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.
În acest scop, Codul Apelor:
* interzice deversarea în obiectivele acvatice a deşeurilor industriale, menajere şi de altă natură;
* nu admite poluarea şi impurificarea apelor cu derivate petroliere, substanţe chimice şi alte produse ale activităţii de producţie;
* nu admite poluarea şi impurificarea suprafeţei bazinelor de recepţie, a stratului de gheaţă din bazine şi cursul de apă cu deşeuri de producţie, menajere şi de altă natură, precum şi derivate petroliere şi substanţe chimice, spălarea cărora va conduce la degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane;
* nu admite poluarea apelor cu îngrăşăminte şi produse toxice.
– stabilirea de norme de calitate a resurselor de apă în general, de norme de calitate a apei potabile, de limite de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă şi de limite de descărcare maxim admise;
– stabilirea unor restricţii şi interdicţii de siguranţă în cazul punerii în funcţiune de obiecte economice noi sau dezvoltarea celor existente, realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industrială ori de extindere a celor existente, aruncarea sau introducerea în orice mod a deşeurilor de orice fel, evacuarea de ape uzate;
– stipularea în sarcina utilizatorilor de apă a unor obligaţii în vederea folosirii raţionale şi protejării calităţii resurselor de apă;
– elaborarea de planuri de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale şi de sancţionare a poluărilor intenţionate.
Protecţia sanitară are drept scop prevenirea pericolului de alterare a calităţii apelor prin contaminarea acestora cu bacterii, virusuri sau alte organisme vii sau impurificarea chimică cu substanţe fitofarmaceutice, substanţe chimice, contaminare radioactivă sau poluare termică. Aceasta se realizează prin aplicarea măsurilor de protecţie a calităţii apelor, stabilite prin acte normative în vigoare, precum şi prin instituirea, în jurul surselor de apă, lucrărilor de captare, construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, zăcămintelor de ape minerale utilizate pentru cură internă, lacurilor şi nămolurilor terapeutice, de zone de protecţie sanitară în care se impun, diferenţiat, restricţii specifice în scopul evitării alterării calităţii apelor.
În scopul menţinerii unui regim favorabil sănătăţii rîurilor, lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, apelor subterane şi altor obiective acvatice, precum şi pentru prevenirea eroziunii solurilor, colmatării bazinelor, degradării condiţiilor de viaţă ale animalelor acvatice, pentru reducerea intensităţii oscilaţiilor scurgerilor etc, se stabilesc zone riverane de protecţie şi zone de împădurire de protecţie a apelor, se realizează măsuri de ameliorare silvică, antierozionale, hidrotehnice şi de altă natură. (art.97 CA)
Utilizatorii resurselor acvatice sînt obligaţi să realizeze măsuri pentru prevenirea şi lichidarea efectelor distructive ale apelor:
a) revărsări ale apelor, inundaţii şi subinundaţii;
b) distrugerea malurilor, îndigurilor de protecţie şi a altor construcţii;
c) înmlăştinirea şi salinizarea terenurilor;
d) eroziunea solurilor, formarea rîpelor, alunicărilor de teren, a cursurilor noroiase de apă din ploi torenţiale şi a altor fenomene periculoase. (art.99 CA)
La nivel general, menţinerea şi ameliorarea calităţii şi productivităţii naturale a apelor se realizează printr-un ansamblu de reglementări privind:
a) normele tehnice referitoare la protecţia apelor şi ecosistemelor acvatice, inclusiv a populaţiei umane în cazul poluării accidentale;
b) procedura de autorizare pentru exploatarea surselor de apă şi ecosistemelor acvatice, realizarea construcţiilor hidrotehnice, pentru lucrările de irigare şi regularizare a cursurilor de apă de irigaţii şi de desecare-drenaj;
c) standardele de emisie;
d) standardele de calitate a apelor;
e) cerinţele de evacuare şi epurare a apelor uzate.
Folosirea raţională şi protecţia apelor poate fi atinsă prin stimulare economică, şi anume prin:
a) stabilirea unei plăţi pentru folosirea resurselor de apă şi deversarea substanţelor poluante în obiectivele acvatice;
b) acordarea unor înlesniri de creditare şi altor avantaje beneficiarilor de folosinţă a apei pentru implementarea unor tehnologii şi cicluri de producţie hidroeconomicoase şi cu deşeuri minime, pentru realizarea altor activităţi de mare eficienţă în domeniul protecţiei apelor;
c) vînzarea licenţei (autorizaţiei) pentru dreptul de deversar al substanţelor poluante în obiectivele acvatice;
d) obligarea beneficiarilor de folosinţă a apei să remedieze starea ecologică a obiecvtivelor acvatice;
e) încasarea în modul stabilit a compensaţiilor băneşti pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea legislaţiei apelor;
f) luarea de măsuri pentru ameliorarea stării zonelor de protecţie sanitară ale surselor de alimentare cu apă, optimizarea regimului de exploatare a prizelor de ape subterane şi îmbunătăţirea evidenţei funcţionării acestor prize;
g) şi alte modalităţi de stimulare economică a activităţii de protecţie a apelor. (art.90 CA)