Discriminarea pe baza de rasa, culoare sau etnicitate (?discriminare rasiala?) reprezinta aproape intotdeauna o violare a drepturilor omului. In conformitate cu Conventia Internationala privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasiala (ICERD), conventia internationala fundamentala privind interzicerea discriminarii rasiale, ??termenul ?discriminare rasiala? inseamna orice distinctie, excludere, restrictie sau preferinta pe baza de rasa, culoare, descendenta sau origine nationala sau etnica ce are ca scop sau efect anularea sau scaderea recunoasterii, exercitarea, in mod egal, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in domeniul politic, economic, social, cultural sau in orice alt domeniu al vietii publice?. Fundamentale pentru principiul non-discriminarii sunt drepturile membrilor minoritatilor rasiale, etnice sau nationale la egalitate in fata legii si protectie egala a legii. Legea internationala interzice discriminarea rasiala intr-o serie de domenii incluzand, dar fara a se limita la educatie, sanatate, locuinte, locuri de munca, si prevederea accesului la bunurile si serviciile publice. Statele au o obligatie pozitiva de a preveni, pedepsi si remedia discriminarea rasiala.

Legea europeana prezenta vorbeste de discriminarea ?directa? si ?indirecta?. In conformitate cu Directiva Uniunii Europene privind Eglitatea Rasiala, adoptata recent (Directiva 2000/43/EC, ?care implementeaza principiul tratamentului egal intre persoane fara sa se ia in considerare originea rasiala sau etnica), ?discriminarea directa? a aparut ?acolo unde o persoana este tratata mai putin favorabil decat alta, a fost sau va fi tratata intr-o situatie comparabila pe baza originii rasiale sau etnice?. Un exemplu ar fi biroul fortelor de munca, ca o chestiune de politica, care refuza sa accepte romii care candideaza pentru locuri de munca, sau biroul pentru acordarea de locuinte care ofera romilor, in mod intentionat, case sub nivelul standard.

?Discriminarea indirecta? apare ?acolo unde o prevedere aparent neutra, criteriu sau experienta ar pune persoanele de origine rasiala sau etnica in dezavantaj in comparatie cu alte persoane, doar daca acea prevedere, criteriu sau experienta este in mod obiectiv justificata de un scop legitim si mijloacele de realizare ale acelui scop sunt corespunzatoare si necesare?. Exemple pot constitui un magazin universal care prevede ca nici o persoana cu fusta lunga nu poate intra in magazin, sau un birou din cadrul guvernului care interzice intrarea persoanelor cu capul acoperit. Aceste reguli, desi formulate ca neutre la etnicitate, pot, de fapt, dezavantaja in mod disproportionat membrii anumitor grupuri minoritare, care au tendinta de a purta fuste lungi sau capul acoperit.

In anumite tari unde lucreaza Centrul European pentru Drepturile Romilor (CEDR), multi oameni cred ca romii sunt impotriva discriminarii, pentru ca legea sau Constitutia declara discriminarea ilegala, recunoaste in mod explicit romii ca minoritate sau ceva asemanator. Aceasta reprezinta o neintelegere a ideii de discriminare asa cum este aplicata in prezent in Europa. Doar pentru faptul ca prevederea legala sau Constitutia interna care interzice discriminarea exista in tara ta, nu inseamna ca discriminarea nu are loc. Existenta unei legi impotriva discriminarii in tara ta nu exclude posibilitatea ca tu sa fii discriminat ? inseamna doar ca tu detii un instrument impotriva discriminarii. De fapt, poti fi discriminat in diferite moduri in fiecare zi.

Intr-un numar limitat de situatii, discriminarea poate sa nu fie ilegala. In relatie cu discriminarea directa, acest lucru se reflecta in ceea ce este cunoscut ca o exceptie de ?calificare ocupationala reala?. Ar putea, de exemplu, sa nu fie ilegala restrictionarea candidatilor pentru un loc de munca ca rabin pentru oamenii de credinta iudaica, sau a candidatilor pentru un loc de munca lucrator social pentru romi.

De asemenea, in anumite cazuri, legea permite discriminarea indirecta. Acolo unde plangerea a stabilit ca o anumita procedura dezavantajeaza in mod disproportionat un grup rasial sau etnic, atunci persoana responsabila are obligatia legala de a dovedi ca procedura are un scop legitim si este proportionala si rezonabila. Un exemplu ar putea fi un santier de constructii care prevede ca toti muncitorii sa poarte casti solide de securitate. Aceasta politica ar discrimina in mod direct anumite grupuri care interzic acoperirea capului in acest mod. Angajatul ar putea totusi sa-si justifice cererea aratand ca in acest caz, scopul legitim este de a asigura securitatea muncitorilor, ca cererea este proportionala cu riscul si ca, a purta casti solide, este o cerere rezonabila prevazuta de regulile de securitate privind conditiile de munca.

Cum stiu daca am fost discriminat?

Cum pot demonstra ca am fost victima unei discriminari ilegale?

Cei mai multi dintre noi stim cum sa recunoastem acte discriminatorii vizibile. Acestea au loc in mod frecvent in Europa. Ti s-a intamplat sa ti se refuze tie sau unei persoane cunoscute tie un serviciu intr-un local sau restaurant pentru ca chelnerul sau patronul a spus ca nu serveste ?tiganii?? Cunosti pe cineva caruia i s-a refuzat un loc de munca, apartament sau asistenta medicala pe motiv ca este rom, romani? Ai vazut vreodata un semn marcator pe care era scris ca este interzis accesul ?tiganilor? sau ?romilor?? Aceste sunt acte discriminatorii vizibile. CEDR dovedeste discriminarea in astfel de cazuri prin folosirea documentului sau semnului care interzice accesul romilor, ca si prin luarea de declaratii detaliate de la persoane care au vazut sau auzit acte de discriminare.

O alta categorie de acte directe de discriminare o reprezinta actiunile in care cuvantul ?romi? sau ?tigani? nu a fost folosit in mod explicit, dar in care este posibil sa dovedesti ca discriminarea a avut loc. De exemplu, multe baruri sau restaurante interzic accesul romilor si a altor persoane de culoare sub pretextul ca ei accepta numai ? membrii de club? sau afirmand ca au o petrecere privata. Similar, dupa cum reiese din rapoarte, romilor care candideaza pentru locuri de munca li se spune sa vina la interviu, dar atunci cand se prezinta la interviu iar persoanele care le ofera slujba vad ca sunt romi, candidatului i se spune ca nu sunt posturi libere sau ca au fost recent ocupate.

Cum poate o persoana dovedi ca a avut loc un act discriminatoriu in astfel de cazuri? Cateva organizatii din Europa centrala si de est au folosit cu succes o tehnica numita ?testare?. Testarea prevede trimiterea unor perechi de romi si neromi, care seamana ca maniera de a se imbraca, calificari, etc sa candideze pentru un loc de munca, apartament sau sa intre intr-un restaurant sau discoteca unde se suspecteaza ca discriminarea impotriva romilor se practica in mod regulat. Daca perechea neroma este tratata in mod diferit de cea roma ? de exemplu daca perechii nerome i se permite accesul in discoteca, iar perechii rome i se cere un act de membru si apoi i se interzice accesul ? atunci ar trebui facuta o declaratie detaliata luata in mod discret de la toti asa-zisii ?testatori?. Aceasta declaratie reprezinta evidenta actului discriminatoriu si, in multe tari, aceasta poate fi folosita in instanta. Mai multe informatii despre testare puteti gasi pe site-ul CEDR-ului la: http://errc.org/rr_nr3_2000/legal_defence.shtml, sau contactand biroul CEDR-ului.

Statisticile pot fi utile in prezentarea unor cazuri de discriminare directa sau indirecta. In mai multe tari din Europa centrala si de est, de exemplu, copiii romi sunt pusi, in mod regulat, in scoli speciale pentru copii handicapati mintal. Cercetarea CEDR-ului in Ostrava, un oras din estul Cehiei in 1999 a dovedit ca jumatate din populatia roma de varsta scolara frecventeaza astfel de scoli, aproape jumatate din totalul populatiei din astfel de scoli era roma si ca un copil rom avea de 27 de ori sanse mai mari decat un copil nerom sa fie plasat intr-o astfel de scoala. Multi dintre copiii romi care nu au frecventat scoli pentru handicapati mintal erau adunati in scoli primare in anumite cartiere din Ostrava; peste 30 de scoli primare normale din Ostrava erau ?toate albe?- nu era nici un copil rom care frecventa acele scoli.

In Ostrava, CEDR a utilizat o cercetare discreta pentru a arata impactul disparat: am numarat copii romi si neromi din toate scolile primare din sectorul scolar din Ostrava. Harta finala, care arata ca ceea ce multi au afirmat era adevarat, dar putini aveau o sursa documentata ? arata ca un oras segregat in mod dramatic pe baze etnice, cu majoritatea copiilor romi care frecventeaza scolile din care au absolvit fara sa aiba capacitatile necesare pentru a concura pe piata de munca, castigand salarii competitive si ducand o viata decenta. Alte organizatii au facut studii elaborate, folosind metode ca ?prezentare? si ?dubla prezentare?, in care cercetatorii nu examineaza intreaga populatie, ci mai degraba indivizi reprezentativi sau grupuri alese cu grija pentru a demonstra comportamentul discriminatoriu. O cercetare statistica competenta este foarte valoroasa, iar studii asemanatoare trebuie sa fie conduse in toate tarile si in mai multe domenii ale vietii – educatie, locuinte, locuri de munca, servicii de sanatate si servicii sociale sunt numai cateva. Ele pot fi utile in dovedirea discriminarii in justitie, in incercarea pentru o mai buna politica guvernamentala si mai multi bani care sa fie cheltuiti pentru romi, ca si in sublinierea problemelor romilor in cadrul comitetelor internationale, ca numeroasele organisme ale Natiunilor Unite si Consiliul Europei. Organizatiile locale sunt probabil cele mai indreptatite sa conduca astfel de studii. Daca esti interesat in frecventarea unor astfel de studii, merita notate urmatoarele:

Nu este adevarat, asa cum pretind numerosi activisti, ca ?oricine cunoaste problema, acum avem nevoie numai de actiune?; in cele mai multe tari, informatiile statistice utile in probleme de mare importanta nu sunt disponibile, de exemplu in relatie cu (sunt enumerate numai cateva exemple):

procentul copiilor romi care frecventeaza scoala sau cursuri pentru scoli pentru handicapati mintal sau slabe din punct de vedere calitativ;

numarul romilor (si neromilor) care traiesc in case carenu sunt inregistrate in mod legal de autoritatile locale sau care nu au oinfrastructura adecvata;

numarul romilor (si neromilor) evacuati din casele lor infiecare an;

numarul copiilor romi (si copiilor neromi) care suntluati de la famiile lor si plasati in institutii de stat in fiecare an.

in unele tari, autoritatile impiedica eforturile de a afla asemenea informatii. De exemplu, in timp ce isi conducea cercetarea in Reblublica Ceha, CEDR-ului i s-a spus frecvent de catre reprezentantii scolilor ca pastrarea de date despre etnicitate nu a fost facuta sau chiar ca este ilegala. Oamenii care afirma ca nu pot oferi informatii despre numarul romilor ar putea sa incerce sa te impiedice sa afli daca romii sunt discriminati in mod sistematic. Chiar si tari care clasifca informatiile despre etnicitatea individului ca ?sensibile? si deci admit restrictii in practica, pentru cea mai mare parte nu mentin asemenea interdictii asupra datelor generalizate despre grupuri. In unele tari, in orice caz, poate fi in fapt interzisa de lege colectarea si oferirea de statistici rasiale. Un avocat va poate informa cu privire la restrictiile existente in tara dumneavoastra.

Pentru ca aceste date sa fie folositoare, cercetarea trebuie intreprinsa in mod corect. Sunt utile cateva vizite la biblioteca, obtinerea de sfaturi de la un sociolog sau demograf, sau contactarea CEDR-ului pentru a afla care sunt metodele de cercetare inainte de intreprinderea unui astfel de studiu.

Dar tot nu sunt sigur daca este vorba de discriminare?

In domeniul discriminarii, se pare ca exista un expert in fiecare multime. Multi oameni iti vor spune ca doar pentru faptul ca tu te simti discriminat, nu inseamna neaparat ca ai fost victima unui act discriminatoriu. Si nu exista nici o urma de indoiala ca nu ar fi adevarat ? nu toate actele dureroase sunt discriminatorii:

In primul rand, foarte putine persoane care nu sunt experti stiu intr-adevar multe despre ceea ce este sau nu este considerata discriminare rasiala conform legii. Daca tu crezi ca ai fost discriminat, merita verificat impotriva descrierilor discriminarii directe sau indirecte prezentate mai sus. Pare ca se inscrie in una dintre aceste categorii? Daca da, atunci ar putea fi vorba de discriminare. Merita sa contactezi CEDR-ul sau o organizatie locala, specializata in servicii anti-discriminare pentru a afla daca se poate actiona in vreun fel.

Legea internationala in domeniul anti-discriminarii este de fapt foarte puternica. Conform legii internationale, cei mai multi experti sunt de acord ca interzicerea discriminarii rasiale are puterea de a gazdui legea internationala ? adica, discriminarea rasiala este interzisa oriunde, chiar daca tara ta nu a adoptat legi prin care sa o interzica sau nu a ratificat ICERD.

Deci, in domeniul discriminarii rasiale, instinctele tale reprezinta un ghid foarte bun ? daca simti ca ai fost discriminat, sunt sanse foarte mari ca aceasta sa se fi intamplat.

Cum pot sa lupt impotriva discriminarii rasiale?

Exista un numar de instrumente elaborate pentru a asista victimele discriminarii rasiale. Acestea includ:

§legi locale impotriva disciminarii;

§alte legi locale care nu apartin in mod direct discriminarii, dar care ar putea fi aplicate in mod creativ in cazuri de discrimare, cum ar fi cazurile eronate care protejeaza demnitatea unei persoane;

§legi internationale incluzand:

Conventia Internationala pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasiala (ICERD), in special Articolul 14 din ICERD, care permite Comitetului pentru Eliminarea Discriminarii Rasiale sa ia in considerare comunicari trimise de indivizi si grupuri privind violarile Conventiei;

Conventia Europeana pentru Drepturile Omului (ECHR): Articolul 14 din ECHR interzice discriminarea in legatura cu drepturilegarantate de Conventie. Protocolul Nr. 12 aditional la ECHR, care a fostdeschis pentru a fi semnat in 2000, va adauga o interzicere profunda adiscriminarii in aplicarea oricarui drept oferit de lege, ca urmare aratificarii sale de catre zece state membre din Consiliul Europei. Activistiiau un rol important in inducerea unei presiuni asupra guvernelor pentru aratifica Protocolul 12 fara intarziere;

Directiva Uniunii Europene pentru Egalitate Rasiala: aceasta directiva cere statelor sa adopte legi impotriva discriminarii sistabileste organe de punere in aplicare. Ea face parte din legislatia UE cucare statele membre si tarile candidate trebuie sa se se conformeze. Activistiiau un puternic rol in a se asigura ca statele amendeaza legislatia si aplicacererile acestui puternic instrument.

ERRC actioneaza pentru combaterea discriminarii impotriva romilor printr-o serie de activitati, printre care:

§publicarea de informatii despre situatia romilor privind drepturile omului;

§oferirea de consultanta privind drepturile omului la nivel international;

§imputernicirea romilor sa actioneze in numele lor prin programe de educatie in ceea ce priveste drepturile omului;

§depunerea de actiuni judiciare in instantele interne si internationale in numele victimelor rome supuse discriminarii si altor forme de abuz ale drepturilor omului.

Daca tu crezi ca esti discriminat in mod frecvent, ar trebui sa iei in considerare contactarea unui avocat la nivel local, sa lucrezi cu el sau ea, sa aplici la CEDR pentru un Fond de Reprezentare in Instanta. Criteriile de aplicare pentru un Fond de Reprezentare in Instanta se gasesc pe pagina de internet a CEDR-ului in limbile engleza si romani la adresa: http://errc.org/grants/repres.shtml, sau poti contacta birourile CEDR-ului.

Actiunea legala este esentiala in combaterea discriminarii. Oricum, actiunea legala singura este, de multe ori, improbabil sa aiba un impact in afara unui anumit caz in particular. Actiunea drepturilor omului impotriva discriminarii este realizata cel mai bine in maniera planificata si coordonata. Intr-adevar, merita sa elaborezi strategii prin care prieteni influenti ? mass media, ONG-uri internationale, organe inter-guvernamentale etc ? sunt considerate ca aliate. In cazul Ostrava descris mai sus, de exemplu, dupa ce CEDR-ul s-a documentat cu grija in legatura cu un model grotesc de segregare rasiala in sistemul scolar din Ostrava nu numai ca a inaintat actiuni judecatoresti in curtile interne si internationale in numele parintilor a cincisprezece copii segregati in scolile din Ostrava, dar totodata:

§a organizat o conferinta de presa pentru membrii din presa interna si internationala pentru a anunta inaintarea actiunilor judecatoresti;

§a publicat un raport amanuntit, in limbile ceha si engleza, pe problematica segregarii copiilor romi in sistemul scolar ceh;

§a lucrat cu grupuri comunitare locale, inainte si dupa actiunea judiciara, pentru a spori constientizarea posibilitatilor de imputernicire a unei astfel de actiuni;

§a trimis materiale CEDR, cu privire la segregarea din sistemul scolar ceh, organismelor internationale cum ar fi Comitetul pentru Eliminarea Discriminarii Rasiale al Natiunilor Unite si Comisia Europeana Impotriva Rasismului si Intolerantei a Consiliului Europei;

§a continuat sa lucreze cu jurnalisti dupa inaintarea actiunii judiciare pentru a face cazul public in continuare.

CEDR e deschis discutiilor cu activistii si organizatiile partenere cu privire la gasirea modalitatii optime de a utiliza informatiile privitoare la drepturile omului si de a spori efectul actiunii privind drepturile omului. Mai multe informatii despre actvitatile CEDR-ului se gasesc pe pagina de internet a CEDR-ului (http://errc.org). Mai multe intrebari in legatura cu chestiunea ridicata mai sus pot fi adresate la:

Adopta la Viena la 9 octombrie 1993

DECLARATIA DE LA VIENA

Noi, sefii de stat si de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei, reuniti pentru prima oara in istoria Organizatiei noastre, cu ocazia acestei conferinte la varf de la Viena, declaram solemn cele ce urmeaza:

Sfarsitul divizarii Europei ne ofera o sansa istorica de a intari pacea si stabilitatea pe acest continent. Toate tarile noastre sunt devotate democratiei pluraliste si parlamentare, indivizibilitatii si universalitatii drepturilor omului, suprematiei legii, unui patrimoniu cultural comun imbogatit prin diversitatea sa.

Aceasta Europa este purtatoarea unei imense sperante care nu trebuie sa fie distrusa cu nici un pret de ambitiile teritoriale, de renasterea nationalismului agresiv, de perpetuarea zonelor de influenta, de intoleranta sau de ideologii totalitare.

Noi condamnam toate aceste rataciri. Ele cufunda popoarele fostei Iugoslavii in ura si razboi si ameninta alte regiuni. Facem apel la conducatorii acestor popoare sa puna capat conflictelor lor. Invitam aceste popoare sa ni se alature pentru a construi si consolida noua Europa.

Suntem constienti ca protectia minoritatilor nationale este esentiala pentru stabilitatea si securitatea democratica a continentului nostru.

Consiliul Europei este prin excelenta institutia politica europeana care este in masura sa primeasca, pe picior de egalitate si in cadrul unor structuri permanente, democratiile Europei eliberate de opresiunea comunista. Tocmai de aceea aderarea lor la Consiliul Europei este un element central al constructiei europene fondate pe valorile Organizatiei noastre.

Aderarea presupune ca statul sa-si fi pus institutiile si ordinea sa juridica in conformitate cu principiile de baza ale statului democratic supus suprematiei legii si respectului drepturilor omului. Reprezentantii poporului trebuie sa fi fost alesi pe calea alegerilor libere si cinstite, prin sufragiu universal. Garantia libertatii de expresie, in special a mijloacelor de comunicare in masa, protectia minoritatilor nationale si respectarea principiilor dreptului international trebuie sa ramana, potrivit opiniei noastre, elemente determinante in aprecierea oricarei candidaturi. Angajamentul de a semna Conventia europeana a drepturilor omului si de a accepta in scurt termen ansamblul dispozitiilor sale de control este in egala masura fundamental. Suntem hotarati sa asiguram in sanul Consiliului Europei respectarea deplina a angajamentelor asumate de catre toate statele membre.

Ne afirmam vointa de a promova integrarea noilor state membre si de a proceda la reformele necesare ale Organizatiei, tinand seama de propunerile Adunarii Parlamentare si de preocuparile colectivitatilor locale si regionale, care sunt esentiale pentru exprimarea democratica a popoarelor.

Confirmam politica de deschidere si cooperare fata de toate tarile Europei Centrale si de Est care aleg democratia. Programele elaborate de Consiliul Europei pentru a sprijini tranzitia democratica trebuie sa fie dezvoltate si adaptate constant la nevoile noilor parteneri.

Intelegem sa facem din Consiliul Europei o institutie pe deplin capabila sa contribuie la securitatea democratica, sa faca fata sfidarilor societatii secolului 21, transpunand in domeniul juridic valorile care definesc identitatea noastra europeana si sa favorizeze imbunatatirea calitatii vietii.

Atingerea acestor obiective necesita o coordonare intarita a actiunilor Consiliului Europei cu cele ale celorlalte institutii care contribuie la constructia unei Europe democratice si sigure, satisfacand exigentele complementaritatii si ale unei mai bune folosiri a resurselor.

In acest sens salutam cooperarea stabilita, in primul rand pe baza aranjamentului din 1987, cu Comunitatea europeana, in deosebi in organizarea unor activitati comune, in special pentru tarile din Europa Centrala si de Est. Consideram ca un asemenea parteneriat in domenii de activitate din ce in ce mai variate reflecta legatura institutionala specifica si evolutiva care caracterizeaza relatiile dintre cele doua institutii.

Suntem, de asemenea, favorabili aprofundarii relatiilor de cooperare institutionala in domeniul dimensiunii umane intre Consiliul Europei si OSCE, in vederea promovarii securitatii democratice. Ar fi util sa se ajunga la aranjamente cu OSCE, inclusiv cu Biroul sau pentru institutii democratice si drepturile omului si Inaltul Comisariat pentru minoritati nationale.

* * *

Suntem hotarati sa folosim forumul politic Comitetul Ministrilor si Adunarea Parlamentara pentru a favoriza, in functie de competente si in conformitate cu vocatia Organizatiei, intarirea securitatii democratice in Europa. Dialogul politic in interiorul Organizatiei va contribui deosebit de mult la stabilitatea pe continentul nostru. Vom reusi cu atat mai mult daca vom fi in masura sa angajam acest dialog politic cu toate statele europene care si-au manifestat vointa de a respecta principiile Consiliului Europei.

Convinsi ca stabilirea structurilor juridice corespunzatoare si formarea cadrelor sunt conditii esentiale pentru reusita tranzitiei economice si politice in Europa Centrala si de Est, noi acordam cea mai mare importanta dezvoltarii si coordonarii unor programe de asistenta in acest scop, in legatura cu Comunitatea europeana.

Crearea unei Europe tolerante si prospere nu depinde numai de cooperarea intre state. Ea presupune, de asemenea, o cooperare transfrontaliera intre colectivitati locale si regionale, fara a se prejudicia constitutia si integritatea teritoriala a fiecarui stat. Chemam Organizatia sa-si continue activitatea in acest domeniu si s-o extinda la cooperarea intre regiuni care nu se invecineaza.

Ne exprimam convingerea ca dezvoltarea cooperarii culturale este esentiala pentru coeziunea Europei, in conditiile respectarii diversitatii sale. Consiliul Europei – prin intermediul educatiei, mijloacelor de informare in masa, actiunilor culturale, protectiei si valorificarii patrimoniului cultural, participarii tinerilor – detine un loc privilegiat in acest domeniu. Guvernele noastre se angajeaza sa aiba in vedere, in cooperarea lor bilaterala si multilaterala, prioritatile si orientarile aprobate de Consiliul Europei.

Cu scopul de a contribui la coeziunea societatilor noaste, subliniem importanta angajamentelor inscrise in Carta Sociala a Consiliului Europei si in Codul european de securitate sociala pentru a asigura o protectie sociala adecvata in tarile membre.

Recunoastem valoarea cooperarii realizate in cadrul Consiliului Europei pentru protectia mediului natural si imbunatatirea mediului construit de societate.

Vom continua eforturile vizand facilitarea integrarii sociale a imigrantilor stabiliti in mod legal si imbunatatirea gestiunii si controlului fluxurilor migratoare, cu respectarea libertatii de deplasare in interiorul Europei. In aceasa privinta indemnam “Grupul de la Viena” sa-si continue lucrarile, contribuind astfel, impreuna cu alte organisme competente, la o abordare globala a problemelor puse de migratii.

Sprijinindu-ne pe legaturile de prietenie cu state care, in afara Europei, impartasesc aceleasi valori, dorim ca impreuna cu ele sa continuam eforturile comune in favoarea pacii si democratiei.

Afirmam, de asemenea, ca aprofundarea cooperarii in contextul noii conjuncturi europene nu ar trebui in nici un fel sa ne distraga atentia de la responsabilitatea pe care o avem pentru interdependenta si solidaritatea Nord-Sud.

* * *

In conformitate cu perspectiva politica astfel trasata, noi, sefii de stat si de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei, hotaram:

• sa imbunatatim eficacitatea Conventiei europene a drepturilor omului, prin infiintarea unei Curti unice pentru a controla indeplinirea angajamentelor asumate (cf. hotararea din Anexa I);

• sa acceptam angajamente politice si juridice referitoare la protectia minoritatilor nationale in Europa si sa dam mandat Comitetului Ministrilor sa elaboreze instrumentele juridice internationale corespunzatoare (cf. hotararea din Anexa II);

• sa angajam o politica de lupta impotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei, si sa adoptam in acest scop o Declaratie si un Plan de actiune (cf. hotararea din Anexa III);

• sa aprobam in principiu crearea unui organism consultativ, reprezentand efectiv atat colectivitatile locale cat si colectivitatile regionale din Europa;

• sa invitam Consiliul Europei sa studieze elaborarea unor instrumente corespunzatoare pentru stimularea dezvoltarii unor actiuni culturale de parteneriat european asociind autoritatile publice si societatea civila;

• sa insarcinam Comitetul Ministrilor sa aduca Statutului Organizatiei imbunatatirile necesare functionarii sale, luand in considerare propunerile formulate de Adunarea Parlamentara.

Anexa I

Reforma mecanismului de control

al Conventiei europene a drepturilor omului

Noi, sefii de stat si de guvern ai tarilor membre ale Consiliului Europei, am convenit asupra celor ce urmeaza in privinta reformei mecanismului de control al Conventiei europene a drepturilor omului:

Prin adoptarea Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care a intrat in vigoare acum 40 de ani, Consiliul Europei a creat un sistem international de protectie a drepturilor omului unic in felul sau. Principala caracteristica a acestui sistem consta in obligatia statelor contractante de a proteja in mod efectiv drepturile omului continute in Conventie si de a accepta un control international al respectarii acestor drepturi. Pana in prezent, aceasta responsabilitate a fost asumata de catre Comisia si Curtea europeana a drepturilor omului.

De la intrarea in vigoare a Conventiei in 1953, numarul statelor contractante aproape s-a triplat si mai exista si alte state care vor adera la ea dupa ce vor fi devenit membre ale Consiliului Europei. Suntem de parere ca adaptarea mecanismului de control actual la aceasta dezvoltare a devenit o chestiune urgenta pentru mentinerea pe viitor a protectiei internationale a drepturilor omului. Obiectivul acestei reforme este sporirea eficientei mijloacelor de protectie, reducerea duratei procedurilor si mentinerea nivelului ridicat actual al protectiei drepturilor omului.

In acest scop, am hotarat sa constituim, ca parte integranta a Conventiei, o Curte a drepturilor omului unica care va inlocui organele de control existente.

Mandatam Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei sa finalizeze proiectul protocolului de amendare a Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care a inregistrat progrese substantiale, in vederea adoptarii textului si a deschiderii sale spre semnare cu ocazia reuniunii ministeriale din mai 1994. Vom veghea mai apoi ca protocolul sa fie supus ratificarii in cel mai scurt timp posibil.

Anexa II

Minoritatile nationale

Noi, sefii de stat si de guvern ai tarilor membre ale Consiliului Europei, am convenit asupra celor ce urmeaza in privinta protectiei minoritatilor nationale:

Minoritatile nationale, pe care imprejurarile istorice le-au stabilit in Europa, trebuie sa fie protejate si respectate, pentru ca astfel sa se contribuie la stabilitate si pace.

In aceasta Europa, pe care dorim sa o construim, trebuie sa raspundem unei provocari: aceea de a asigura protectia drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale in cadrul statului de drept, cu respectarea integritatii teritoriale si a suveranitatii nationale a statelor. In aceste conditii, minoritatile vor aduce o pretioasa contributie in viata societatilor noastre.

Crearea unui climat de toleranta si dialog este necesara participarii tuturor la viata politica. In aceasta privinta, o contributie importanta va trebui sa fie aceea a colectivitatilor regionale si locale.

In actiunile lor, statele trebuie sa asigure respectarea principiilor care se gasesc la baza traditiei noastre europene: egalitatea in fata legii, nediscriminarea, egalitatea sanselor, libertatea de asociere si de intrunire, precum si participarea activa la viata politica.

Statele ar trebui sa creeze conditii de natura sa permita persoanelor apartinand minoritatilor nationale sa-si dezvolte cultura, pastrandu-si totodata religia, traditiile si obiceiurile. Acestea trebuie sa-si poata folosi limba in viata particulara ca si in public si ar trebui sa o poata face, in anumite conditii, si in relatiile cu autoritatile publice.

Subliniem importanta pe care o pot avea, pentru stabilitatea si pacea in Europa, acordurile bilaterale intre state vizand sa asigure protectia minoritatilor nationale respective.

Confirmam hotararea noastra de a pune pe deplin in practica angajamentele cu privire la protectia minoritatilor nationale continute in Documentul de la Copenhaga si in alte documente ale CSCE.

Consideram necesara implicarea Consiliului Europei in transformarea pe o scara cat mai larga a acestor declaratii politice in instrumente juridice.

Tinand seama de vocatia sa fundamentala, Consiliul Europei este foarte bine plasat pentru a contribui la reglementarea problemelor minoritatilor nationale. Din acest punct de vedere, intelegem sa continuam stransa cooperare dintre Consiliul Europei si Inaltul Comisar al CSCE pentru minoritatile nationale.

In consecinta, hotaram sa insarcinam Comitetul Ministrilor:

– sa elaboreze masuri de incredere de natura sa duca la cresterea tolerantei si intelegerii intre popoare;

– sa raspunda cererilor de asistenta solicitate pentu negocierea si aplicarea tratatelor asupra problemelor privind minoritatile nationale cat si a acordurilor de cooperare transfrontaliera;

– sa redacteze in termen scurt o conventie-cadru precizand principiile pe care statele contractante se angajeaza sa le respecte pentru a asigura protectia minoritatilor nationale. Acest instrument va fi deschis spre semnare si statelor nemembre.

– sa inceapa lucrarile de redactare a unui protocol pentru completarea Conventiei europene a drepturilor omului in domeniul cultural prin dispozitii garantand drepturi individuale, mai ales persoanelor apartinand minoritatilor nationale.

Anexa III

Declaratie si Plan de actiune

referitor la

lupta impotriva rasismului,

xenofobiei, antisemitismului si intolerantei

Noi, sefii de stat si de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei,

Convinsi ca diversitatea de traditii si de culturi constituie de secole una din bogatiile Europei si ca principiul tolerantei este garantia mentinerii in Europa a unei societati deschise, care respecta diversitatea culturala, de care suntem legati,

Convinsi ca realizarea unei societati democratice si pluraliste, care respecta demnitatea egala a tuturor fiintelor umane, ramane unul din obiectivele principale ale constructiei europene,

Alarmati de renasterea actuala a fenomenelor de rasism, de xenofobie si de antisemitism, de dezvoltarea unui climat de intoleranta, de inmultirea actelor de violenta, in special fata de migranti si de persoanele provenite din imigratie, inmultirea tratamentelor degradante si a practicilor discriminatorii care le insotesc,

Alarmati, de asemenea, de renasterea fenomenelor de nationalism agresiv si de etnocentrism care constituie noile expresii ale xenofobiei,

Ingrijorati de degradarea conditiilor economice care ameninta coeziunea societatilor europene prin generarea unor forme de excludere susceptibile sa favorizeze tensiuni sociale si manifestarile xenofobe,

Convinsi ca aceste fenomene de intoleranta ameninta societatile democratice si valorile lor fundamentale si ca ele submineaza bazele constructiei europene,

Confirmand Declaratia din 14 mai 1981 a Comitetului Ministrilor prin care a condamnat deja, in mod solemn, toate formele de intoleranta precum si actele de violenta pe care ele le produc,

Reafirmand valorile solidaritatii care trebuie sa-i inspire pe toti membrii societatii pentru a reduce marginalizarea si excluderea sociala,

Convinsi, totodata, ca viitorul Europei cere din partea indivizilor si grupurilor, in afara de toleranta, vointa de a actiona impreuna, combinand diversele lor contributii.

• Condamnam in modul cel mai ferm rasismul in toate formele sale, xenofobia, antisemitismul cat si intoleranta si toate formele de discriminare religioasa;

• Incurajam statele membre sa-si continue eforturile deja depuse in vederea eliminarii acestor fenomene si ne angajam sa intarim legile nationale si instrumentele internationale precum si sa adoptam masuri corespunzatoare pe plan national si european;

• Ne angajam sa actionam impotriva tuturor ideologiilor, politicilor si practicilor care incita la ura rasiala, la violenta si la discriminare, cat si impotriva oricarui act sau limbaj de natura sa intareasca temerile si tensiunile intre grupuri de diferite apartenente rasiale, etnice, nationale, religioase sau sociale;

• Lansam un apel insistent popoarelor, grupurilor, cetatenilor europeni si in special tinerilor pentru a se angaja cu hotarare in lupta impotriva oricaror forme de intoleranta si pentru a participa activ la constructia unei societati europene democratice, tolerante si solidare, pe baza valorilor comune.

In acest scop, insarcinam Comitetul Ministrilor sa dezvolte si sa puna in aplicare in cel mai scurt timp urmatorul Plan de actiune si sa mobilizeze resursele necesare.

Plan de actiune

1. Lansarea unei vaste campanii europene de tineret, vizand mobilizarea publicului in favoarea unei societati de toleranta, fondate pe demnitatea egala a tuturor membrilor sai, si impotriva manifestarilor de rasism, de xenofobie, de antisemitism si intoleranta.

Aceasta campanie, coordonata de Consiliul Europei in cooperare cu organizatiile europene de tineret, va avea o dimensiune nationala si locala prin intermediul infiintarii unor comitete nationale.

Ea va viza in special stimularea unor proiecte-pilot care vor implica toate sectoarele societatii.

2. Invitarea statelor membre sa intareasca garantiile impotriva oricaror forme de discriminare avand la baza rasa, originea nationala sau etnica sau religia si in acest scop:

• sa reexamineze fara intarziere legislatia si reglementarile in vederea eliminarii dispozitiilor susceptibile sa genereze discriminari bazate pe unul din aceste motive sau susceptibile sa intretina prejudecati;

• sa asigure punerea in practica efectiva a legislatiilor vizand combaterea rasismului si discriminarii;

• sa intareasca si sa puna in practica masuri de prevenire vizand combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei, acordand o atentie speciala masurilor destinate sa intareasca constientizarea acestor fenomene si sa instaureze increderea.

3. Crearea unui comitet de experti guvernamentali avand ca mandat:

• sa examineze legislatiile, politicile si celelalte masuri luate de statele membre vizand combaterea rasisimului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei, cat si eficacitatea lor;

• sa stimuleze actiunea in domeniu la nivel local, national si european;

• sa formuleze recomandari de politica generala adresate statelor membre;

• sa studieze instrumentele juridice internationale aplicabile in materie, in vederea intaririi lor daca este necesar.

Comitetul de experti va raporta cu regularitate Comitetului Ministrilor, care va solicita avizele Comisiilor permanente interesate.

Comitetul Ministrilor va trebui sa stabileasca modalitati complementare pentru functionarea acestui nou mecanism.

4. Intarirea intelegerii reciproce si a increderii intre popoare prin intermediul programelor de cooperare si de asistenta ale Consiliului Europei. Lucrarile in acest domeniu vor trebui sa se axeze in special pe:

• studiul cauzelor profunde ale intolerantei si a modalitatilor de remediere, in special prin organizarea unui seminar si prin sprijinirea unor programe de cercetare;

– dezvoltarea educatiei in domeniul drepturilor omului si a respectului

diversitatilor culturale;

• intarirea programelor vizand eliminarea prejudecatilor prin predarea

istoriei cu punerea in evidenta a influentelor reciproce pozitive intre

diferite tari, religii si idei pe parcursul dezvoltarii istorice a Europei; • incurajarea cooperarii transfrontaliere intre colectivitati locale, cu scopul

de a intari increderea;

• intensificarea cooperarii in sfera relatiilor intercomunitare si a egalitatii sanselor;

• elaborarea unor politici de lupta impotriva excluderii sociale si a marii saracii.

5. Cererea adresata profesionistilor din mijloacele de comunicare in masa de a-si prezenta reportajele si comentariile despre actele de rasism si intoleranta intr-o maniera factuala si responsabila si de a urmari elaborarea unor coduri de deontologie profesionala care sa reflecte aceste exigente.

In executarea acestui Plan, Consiliul Europei va tine cont in mod corespunzator de lucrarile UNESCO in domeniul tolerantei, in special in pregatirea unui “An al tolerantei” in 1995. Un prim raport cu privire la punerea in aplicare a Planului de actiune va fi prezentat Comitetului Ministrilor cu ocazia celei de a 94-a sesiuni a sa, in luna mai 1994.