Stresul, in medicina, este o dezvoltare psihica chimica sau emotionala care provoaca surmenaj, ce poate duce la boli psihice. O stralucitoare autoritate asupra stresului, doctorul canadian Hans Selye a identificat 3 faze in raspunsul la stres. In prima faza, de alarma, organismul identifica stresul si se pregateste sa actioneze, ori sa lupte, ori sa scape. Glandele endocrine elibereaza hormoni care sporesc bataile inimii si respiratia, ridica nivelul zaharului din sange sporeste transpiratia, dilata pupilele si incetineste digestia. In cea de-a doua faza, de rezistenta, corpul repara orice stricaciune provocata de reactia de alarma. Pe masura ce rezistenta continua, a treia faza, epuizarea, se instaleaza, si o dereglare inrudita cu stresul poate aparea. Expunerea prelungita la stres, epuizeaza resursele de energie ale organismului si poate duce chiar la moarte.
…Dereglari inrudite cu stresul: boli sau vatamari aduse sau inrautatite de stresul psihic. Aceste dereglari psihomatice implica in mod obisnuit sistemul nervos autonom, care controleaza organele interne ale corpului. Unele forme ale durerilor de cap si ale durerilor faciale, asmol, ulcerul stomacal, hipertensiunea, si anumite feluri de vatamari, ca surmenaj repetat si dureri de spate sunt exemple inrudite cu strsul.
…Doctorii au recunoscut ca oamenii sunt expusi la tot felul de boli daca sunt supusi la stres sporit. Cateva studii de certare au ca tinta modul in care stresul afecteaza sistemul imunitar. Evenimentele negative, cum ar fi moartea unei persoane dragi par sa provoace destul stres pentru a reduce rezistenta organismului la boli. Circumstantele pozitive si evenimentele creatoare de stres slab cum ar fi schimbarea locului de munca sau un copil mic in casa pot afecta capabilitatea unei persoane de a se apara de boli. Sociologii au realizat o lista de evenimente de viata si au dat pentru fiecare o valoare care sa indice gradul de stres. Astfel pe o scara de la 1 la 100 moartea unui partener are valoarea maxima, probleme cu un angajat 23p, pierderea slujbei 47p, inchisoare 63p, o schimbare in obiceiul de somn 16p, divort 73, etc.
Cauze
…Desi stresul poate exercita o anumita influenta asupra receptibilitatii sau a progresului unei boli cum ar fi o raceala sau poate cancerul afecteaza unele dereglari in mod direct. Oamenii de stinta atribuie in cea mai mica parte acest efect la istoria evolutiei motivand ca la un moment dat oamenii au trebuit sa traiasca cu amenintari fizice constante din partea animalelor salbatice si a elementelor, bineinteles din partea celorlalti oameni si ac organismul s-a dezvoltat intr-un fel care l-a ajutat sa faca fata stresului psihic. Inima bate mai rapid, tensiunea creste si alte sisteme ale organismului se pregatesc sa se intalneasca cu amenintarea. Cand o persoana actioneaza pentru a face fata amenintarii aceste sisteme se reduc la normal. Fuga sau lupta-asa numite reactii de lupta-sunt amandoua moduri reusite de a face fata multor amenintari fizice.
…Problemele apar cand corpul se pregateste, asa cum am descris, sa faca fata pericolului dar nu poate. De exemplu, cand esti prins in trafic, stresul poate face corpul sa se pregateasca de fuga sau lupta, dar cand nu poate actiona sistemele organismului devin supra active. Repetate experiente similare de aceasta natura frustranta pot duce la conditii de hipertensiune. Multi alti determinanti pot duce la dereglari inrudite cu stresul. Printre aceste investigatii se afla un tip de comportament, pe care oamenii de stinta l-au numit tipul A. Un termen adresat persoanelor predispuse bolilor arterei coronare. Niste cercetari pretind ca tipul A de viata care este caracterizat prin intensitate competitiva si greu directionabla, este sociat cu o crescuta incidenta a mai multor dereglari inrudite cu stresul.
…Persoanele de tip A sunt uneori numite obsedate de munca. Oricum tot mai multe studii recente indica ca somerii si muncitorii cu program prelungit sunt la fel de predispusi, chiar daca se comporta competitiv sau nu si ca unii oameni pot face fata la mai ult stres decat altii, fara a se imbolnavi.
Tipuri
…Hipertensiunea este una dintre cele mai intalnite dereglari inrautatite de stres. Desi nu are simptome sesizabile, hipertensiunea poate rani rinichii si duce la atacuri miocardice.
…Alte dereglari inrudite cu stresul si mai des intalnite sunt problemele gastro-intestinale. Mult mai serioase sunt ulcerele, care sunt cauzate de excesul de suc gastric sau de o sensibilitate neobisnuita sau de o bacterie asa numita helliobacter plybsi, care provoaca greata si durere intr-o zona captuita a stomacului. Alte dereglari gastro-intestinale inrudite cu stresul includ bolile inflamatoare ale coloniilor si bazinului, cum ar fi colita ulceroasa si euterita.
…Dereglarile respiratorii pot fi de asemenea afectate de stres. Cea mai des intalnita este astmul, care poate fi cauzat de suparari emotionale. Atacurile de astm sunt caracterizate prin horcaituri, gafaituri si senzatia de sufocare.
…In adaos stresul poate provoca sau agrava multe boli de piele, de la cele care produc mancarimi, ghidilat si durere la cele care produc urticarie si cosuri.
…Evenimente traumatice majore cum ar fi accidentele, catasrofele sau experientele de razboi pot duce la conditia numita dereglare post-traumatica a stresulului, DPTS, cunoscuta mai demult ca soc-oboseala. DPTS si-a castigat numele curent dupa ce a aparut la multi soldati, veterani intorsi din razboiul din Vietnam, cand s-au hotarat sa duca o viata de civil si aceasta a fost unita cu conditia soc-oboseala aparute al veteranii din primul razboi mondial. Simptomele care pot dura mai multe luni pana sa apara dupa o faza initiala de amortire, includ iritabilitate nervoasa, dificultatea familiarizarii cu mediul inconjurator si depresia.
Tratament
…Tratamentul DPTS este uneori limitat la decoperirea simptomului fizic particular implicat, de exemplu, hipertensiunea poate fi controlata medicamentos. Terapiile ce implica meditatia, yoga si alte metode de relaxare pot ajuta o persoana sa descopere sursa stresului sau sa invete sa-i faca fata mai eficient. Combinatiile de exercitii fizice si terapie psihica sunt uneori recomandate, dar tot mai des permanentele schimbari in stilul de viata sau in stilul de lucru, sau a schimbarilor temporare, cum ar fi vacantele, pot fi folositoare in alinarea stresului.