Criza este definită, în unele lucrări, ca „un moment de ruptură în interiorul unui sistem organizat.“ În acest caz, ele cunosc un moment de trecere de la normalitate la anormalitate, un moment de trecere de la anormalitate la preciză şi un moment (ruptura) de trecere de la precriză la criză. Acest moment (ruptura) ar putea fi numit prag critic. Un alt prag critic – ultimul – este acela în care se trece de la criză la război (conflict violent). Indiferent cum s-ar produce şi care ar fi cauzele lor generatoare, crizele se cer studiate, analizate, monitorizate şi soluţionate. Uneori, soluţiile rezultă din însuşi procesul de transformare, alteori este nevoie de intervenţia promptă, eficientă şi responsabilă, atunci când şi acolo unde este necesar, a factorului uman, a gestionarului de crize şi conflicte. Printre principalele caracteristici ale situaţiilor zonale, regionale şi internaţionale generatoare de crize se situează şi următoarele: apariţia şi proliferarea unor tendinţe de revizuire a frontierelor; criza resurselor; accelerarea traficului ilegal de mărfuri şi proliferarea contrabandei; emigraţia spre ţările dezvoltate şi stabile; apariţia reţelelor transfrontaliere ale traficului de droguri, prostituţiei şi crimei organizate; înmulţirea societăţilor fantomă transnaţionale care finanţează crima organizată şi terorismul; apariţia şi înmulţirea unor baze disparate (sau sucursale ale altora care se află, de regulă, în ţările dezvoltate) ale terorismului internaţional; proliferarea diferendelor etnice; războaiele de secesiune etc. Legătura dintre criză şi opinia publică, fie ea naţională sau internaţională, este foarte importantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, opinia publică decide asupra gravităţii crizei, dar esenţial este faptul că, de multe ori, anume opinia publică este cea care poate influenţa în mod direct intervenţia unui stat sau grup de state în soluţionarea crizei. Impactul unor evenimente asupra opiniei publice poate genera un puternic val de influenţare a deciziilor liderilor de state, care vor decide modalităţile de soluţionare a crizei în dependenţă de opinia publică pentru a un intra în conflict cu aceasta. Mass-media este cea care formează opinia publică, de accea este foarte important cum reprezentanţii acesteia sunt trataţi. Centrele de coordonare a crizelor, ca şi orice instituţie de altfel, dispune de în primul rând de un ofiţer de presă mandatat să informeze despre cursul evenimentelor. Mass-media are reprezentanţi acreditaţi, care au dreptul de acces în sediile centrelor de coordonare a crizelor, astfel creându-se condiţii optime de comunicare între cei care iau decizia şi opinia publică.
How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter
!-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!