GONOREE Gonoreea (gr. gonorrhoia, de la gonos – sămînţă şi rhoe -scurgere), blenarogie, sculament, triper, uretrită blenoragică- boală venerică infecţioasă caracterizată prin lezarea, mai ales, a mucoasei organelor uro-genitale. Este provocată de gonococ. Poate fi acută sau cronică. Sursă de infecţie este femeia sau bărbatul bolnav. Cauza îmbolnăvirii o constituie, în majoritatea cazurilor, contactele sexuale întîmplătoare cu persoane bolnave de Gonoree. Infecţia poate fi transmisă şi prin aşternut, ştergar, buretele de baie, oala de noapte etc. Astfel se pot molipsi şi copiii. Gonoreea evoluează în mod diferit la bărbaţi, femei şi copii. La bărbaţi gonococii afectează iniţial uretra. Primele semne ale bolii apar peste 3-5 zile după molipsire, manifestîndu-se prin senzaţia de căldură, mîncărime, usturime în partea anterioară a canaluluiurinar (mai ales în timpul urinării), înroşirea orificiului excretor al uretrei. Din canalul urinar se elimină o secreţie de culoare gălbue- cenuşie. Peste 1-2zile durerile se înteţesc, secreţia devine purulentă, abundentă, vîscoasă, de culoare galbenă- verzuie. Bolnavul are dureri violente la micţiune şi erecţie. Starea generală nu se schimbă radical; se constată indispoziţie, oboseală, insomnie, uneori creşte puţin temperatura. Dacă nu este tratat la timp, procesul se răspîndeşte treptat asupra organelor învecinate (prostată, vezicule seminale, epididim), boala căpătînd o evoluţie lentă, trecînd în cele din urmă în formă cronică. Acutizările periodice au loc sub acţiunea excitărilor sexuale, a alcoolului, a alimentelor picante etc. În timpul evoluţiei bolii pot apărea complicaţii grave. Aceste complicaţii necesită un tratament îndelungat, uneori intervenţii chirurgicale. La femei, spre deosebire de bărbaţi, Gonoreia acută evoluează lent, cu semne vizibile slabe. Secreţia purulentă din vagin, mîncărimea şi usturimea în regiunea organelor genitale externe, senzaţiile dese de micţiune (polachiurie) şi durerile violente in timpul urinării dispar repede, din care cauză femeia nu se adresează la timp medicului, îşi continuă modul obişnuit de viaţă, fiind astfel sursă de infecţie. Inflamaţia gonoreică se extinde treptat, cuprinzând cavitatea uterului, apoi mucoasa trompelor uterine, care se îngroaşă; în lumenul trompei inflamate se formează aderenţe mici. Cu timpul trompa uterină se obliterează, devenind impermeabilă pentru spermatozoizi şi ovul. Acumularea puroiului în trompă este însoţită de dureri în loja abdominala inferioară şi în regiunea lombară. Elementele conţinutului purulent sunt absorbite în sânge, intoxicând organismul; femeia devine iritabilă, la ea se dereglează ciclul menstrual.
Gonoreea cronică se acutizează periodic în caz de răcire, surmenaj, în timpul menstruaţiei etc. acutizarea următoare produce în organele lezate modificări şi mai profunde şi antrenează în procesul inflamator organele învecinate. La copii infecţia gonoreică se poate transmite în timpul naşterii sau prin intermediul aşternutului, lengeriei, buretelui de baie, ştergarului folosit de mama bolnavă, apoi imediat de copil. Prin obiectele de uz casnic mai des se îmbolnăvesc fetiţele, la care poate fi atacată atît mucoasa organelor genitale, cît şi cea a ochilor, gurii etc. Pentru a preveni Gonoreea la copii are o deosebită importanţă profilaxia bolilor venerice şi respectarea în tocmai a măsurilor de igienă personală. Copii trebuie să doarmă în pătucul lor, să aibă oala de noapte individuală, ştergar şi burete. Gonoreea netratată provoacă modificări profunde în organele genitale, care duc la sterilitate, afectînd uneori şi alte organe, de ex: articulaţiile etc. Deaceea, cînd observă primele semne ale bolii, persoana respectivă trebuie să se adreseze medicului specialist la dispensarul dermato- venerologic sau la cabinetul venerologic. Legislaţia prevede respectarea de către medici a secretului profesional in caz, dacă bolnavul nu se sustrage de la tratament. Metodele actuale de tratament asigură vindecarea deplină a Gonoreei, dacă bolnavul se adresează medicului la timp şi respectă cu stricteţe regimul prescris. În timpul tratamentului este interzisă categoric viaţa sexuală, trebuie respectate riguros regulile de igienă personală: după micţiune ţi după toaleta organelor genitale mîinile trebuie spălate cu apă caldă ţi săpun. Puroiul din uretră nu se va stoarce cu forţa, fiindcă aceasta poate da complicaţii. Nu se vor consuma condimente (ardei iute, hrean, muştar), băuturi alcoolice. Sunt interzise plimbarea cu bicicleta, scăldatul în bazine, eforturile fizice mari. Se recomandă lichide în abundenţe. Lipsa senzaţiilor subiective şi a secreţiei din organele genitale după 1-2 zile de tratament încă nu denotă însănătoşirea deplină. Tratamentul întrerupt sau autotratamentul duc la trecerea bolii în formă cronică. La dispensar se ţin la evidenţă persoanele care au fost bolnave de Gonoree, pentru a le supune periodic unui control de laborator. Peste cîteva luni după control se precizează vindecarea deplină a bolii. Gonoreea nu lasă imunitate, deaceea persoanele care au fost bolnave se pot molipsi din nou. Măsurile aplicate de către Guvern în vederea profilaxiei bolilor venerice sunt multilaterale. Din ele fac parte: sistemul de depistare şi evidenţă a bolnavilor (stabilit de lege), tratamentul forţat şi pedepsirea prin lege a persoanelor, care se sustrag de la tratament; crearea unei reţele largi de dispensare venerologice; educaţia sanitară şi sexuală a populaţiei etc. Alte boli venerice1)Sida-se transmite prin:*pe cale sexuală -Un bărbat infectat are virusul HIV în sânge şi spermă. -O femeie infectată are virusul HIV în eliminările vaginale şi în sânge ( inclisiv în cel menstrual). -Riscul infectării cu HIV creşte dacă Aveţi mai mulţi parteneri sexuali sau legături întâmplătoare şi nu folosiţi prezervativul.*prin sânge -În cazul folosiri acelor de seringă de care s-a folosit o persoană infectată cu virusul HIV. -În cazul transfuziei de sânge de la o persoană infectată cu HIV. -Prin instrumente medicale şi seringi prost sterilizate. Mai expuşi pericolului de a contracta SIDA sânt narcomanii care îşi fac injecţii cu narcotice cu o seringă folosită de alte persoane.*În timpul sarcinii de la mamă la făt -O femeie infectată cu virusul HIV poate, în timpul sarcinii, transmite acest virus copilului ei. Contaminarea pruncului se poate produce şi în urma alăptării.Sida-nu se transmite prin:-veselă,în locurile de alimentare publică.-strângând mâna, îmbrăţişînd, sărutând pe cineva.-folosind toaleta publică, duşul, baia, prosopul, aşternut de pat.-de la mânerul uşilor şi de la telefonul public.-în transportul public.-de la tuse sau strănut.-de la înţepături de ţânţari şi insecte.-de la animale domestice.-la plajă, în piscină.Simptomele:-senzaţie de oboseală permanentă.-transpiraţie a picioarelor, mai ales în orele de noapte.-inapetenţă.-diaree îndelungată.-febră.-tuse uscate neântrerupte.-dispnee.-erupţii cutanate.-ganglioni limfatici măriţi la gât, la subţiori sau în regiunea inghinală.2)Sifilisul-se transmite prin contact sexual.Simptome.În timpul primelor 3-5 săptămâni după contaminare apare o plagă tare nedureroasă pe organele genitale. În cazuri raea apare pe limbă, buze, piele, anus.Mai târziu, peste două-trei săptămâni, apare simptomele gripeiŞ febră, ganglionii măriţi, inapetenţă,indispoziţie, cât şi erupţii în corp care persistă aproximativ şase săptămâni.3)Vaginita-este o inflamaţie a mucoasei vaginului care poate apărea la femeile la orce vârstă.Cauzele apariţiei inflamaţiei respective poate să fie extrem de diferite: agenţi infecţioşi, folosirea antibioticilor, stresul, reacţia la utilizarea anumitor feluri de săpun,excitare în urma unii băi fierbinţi. Dacă o femeie este bolnavă ea poate contamina partenerul ei. Tot odată vaginita se poate transmite de la femei la bărbaţi şi invers.