La bolile sistemului de respiraţie se referă: bronşitele, pneumoniile, pneumoscleroza şi amfizema, astma bronşică, bolile cronice nespecifice şi bolile cronice purotoaze ale plămînilor, pleuroziile, parazitozele (actinomicoza, echinococoza) şi bolile profesionale. Aprinderea de plîmîni (pneumonia) poate fi lobară sau bronhocumonie. Pneumonia lobară atacă una, două părţi, uneori plămînul întreg şi chiar pe ambii. La bronhopneumonie, procesul inflamatoriu cuprinde porţiuni limitate ale plămînilor. Pneumonia se dezvoltă acut în rezultatul suprarăcorii, micşorării forţelor de apărare ale organismului şi contagiunilor, cărora le este favorabilă extenuarea. Apare tusa, iniţial seacă, apoi cu flegmă de culoare ruginie, frisoane cu creşterea temperaturii corpului pînă la 40°C, respiraţia înteţită, dureri în coaste, slăbiciune generală bruscă, micşorarea, iar uneori deplina absenţă a poftei de mîncare, pierderea capacităţii de muncă. În cazul apariţiei acestor simptoame bolnavul urmează a fi imediat culcat în pat, să se cheme medicul care va prescrie tratamentul. În cazul adresării oportune medicului şi tratamentului, această poală este curabilă; în cazul tentativei de autotratament şi adresare tîrzie după ajutor medical, ea progresează, pot apărea complicaţii periculoase vieţii (pneumoscleroza, emfizema pulmonară ş.a.). La măsurile de profilaxie se referă călirea organismului, cultura fizică raţională. Urmează a ne păzi de suprarăcire, a respecta regimul muncii şi odihnei.

Bronşitele (acute şi cronice) sînt boli ale trunchiului bronhial sau căilor aerifere ale plămînilor apărute ca urmare a suprarăcirii, răcelii, gripei ş.a. În ultimele decenii se remarcă creşterea considerabilă a îmbolnăvirii de bronşită acută şi în special cronică, fapt legat de poluarea atmosferei cu gaze dăunătoare şi cu particule de praf, deprinderea de a fuma tutun ceea ce este foarte periculos la vîrsta adolescenţei şi tinereţei. Un fapt negativ este alergizarea şi micşorarea în legătură cu aceasta a forţelor de apărare ale organismului, creşterea frecvenţei epidemiilor de gripă. Bronşita constituie o problemă social-medicală de primă importanţă şi pe drept este considerată boala secolului în rînd cu boala ischemică a inimii. Cel mai des bronşita acută este precedată de boli repetate prost lecuite ale căilor superioare de respiraţie, inclusiv traheită. Bolnavii se plîng de tusă, (iniţial seacă cu flegmă neînsemnată, vîscoasă, mai tîrziu ea devine abundentă, deseori mucilaginos-puroioasă, galbenă, se scuipă uşor). Uneori se remarcă subfebrilitatea (temperatura corpului este de 37,5-38°C) pe parcursul a 3-4 zile, slăbiciune, dureri ale muşchilor, voce răguşită, respiraţia repetată. Pentru însănătoşirea completă şi deplină urmează a se adresa la timp medicului, a respecta regimul şi tratamentul prescris de către medic. Sînt eficace inhalaţiile, sinapismele, consumarea abundentă de băuturi fierbinţi (spre exemplu, lapte fierbinte cu bicarbonat de sodiu sau apă gazoasă). Bronşita acută este o boală curabilă însă pe viitor se recomandă călirea organismului, practicarea sportului, culturii fizice curative, renunţarea la fumat. Nerespectarea acestor recomandaţii aduce la bronşita cronică. În cazul absenţei tratamentului boala se poate complica cu insuficienţă respiratorie, hipertensiune pulmonară repetată. Bolnavii trebuie să ţină minte că doar tratamentul de lungă durată poate stopa continua progresare a procesului. O mare importanţă are dispensarizarea cu efectuarea curelor de terapie intensivă. Profilaxia se reduce la înlăturarea influenţelor ce contribuie la iritarea bronhiilor, preîntîmpinarea răcelilor. Urmează a se îmbrăca conform sezonului, a practica sistematic gimnastica respiratorie, plimbările la aer curat. Se recomandă tratamentul balneo-sanatorial.
Astma bronşică, boală infecţios-alergică, la fundamentul căreia stau spasmele bronhiolelor mici. Este caracterizată de crize de sufocare cu tusă ulterioară şi secreţie a flegmei vîscoase, care de regulă, apar spontan, tulburînd capacitatea de muncă. Apar mai des noaptea, însă la progresarea bolii pot apărea şi ziua. Cauzele progresării bolii sînt, în mod obişnuit, pneumoniile suportate anterior, bronşitele, suprarăcirea, sensibilitatea sporită pentru diferite substanţe chimice, praf şi alţi alergeni de casă (vopsele, detergenţi, blănuri, penele pernei ş.a.). Oamenii, suferind mult timp de această boală, pot preîntîmpina singuri apropierea crizei de astmă, folosind diferite mijloace speciale sub forma aerozolurilor. Dat fiind faptul că boala decurge cronic, cu perioade de acalmie şi acutizare, bolnavii trebuie să se afle permanent sub observare de dispensar şi să ia tratament de profilaxie. În profilaxia acutizărilor o mare importanţă are călirea organismului, practicarea culturii fizice, gimnasticii respiratorii, de asemenea corecta succesiune a muncii şi odihnei.
Pleurezia este, de regulă, o boală secundă, în mod obişnuit se dezvoltă pe fonul contagiunii de tuberculoză, în cazul bolilor reumatice, cancerului pulmonar, în urma traumelor. Pleureziile se împart în uscate şi exsudative. Boala deseori se dezvoltă în urma suprarăcorii, scăderii forţelor de apărare ale organismului. Bolnavii se plîng de dureri acute în una din părţile cutiei toracice, frisoane, respiraţie dublă, tusă seacă, temperatura sporită a corpului, indispoziţie, scăderea poftei de mîncare, pierderea capacităţii de muncă. Adresarea la momentul oportun la medic permite determinarea la timp a diagnosticului, efectuarea tratamentului necesar care în marea majoritate a cazurilor duce la însănătoşirea şi restabilirea capacităţii de muncă. Pe viitor, bolnavii trebuie să se afle la evidenţă de dispensar şi să primească tratamentul profilactic sub supravegherea medicului de sector.În profilaxie o mare importanţă au eforturile mişcările de consolidare generală a sănătăţii: respectarea regimului muncii şi odihnei, practicarea sporturilor, culturii fizice, călirea organismului, refuzul fumatului şi consumării băuturilor alcoolice.
Parazitozele pulmonare (actinomicoza, echinococoza ş.a.) se întîlnesc rar. Boala decurge uneori sub masca diferitor boli ale sistemului de respiraţie. Adresarea la timp la medic permite stabilirea la timp a diagnosticului şi efectuarea tratamentului, inclusiv chirurgical.
Bolile profesionale se observă la lucrătorii diferitelor profesii (din domeniul chimiei, industriei săpunului, morăritului ş.a.) în cazul nerespectării regulilor igienei muncii şi tehnicii securităţii. Decurg, în special sub forma bronşitelor acute, pneumoniilor. Principala măsură de profilaxie constă în înlăturarea cauzelor bolilor.