Organul cel mai evoluat din regnul plantelor este floarea care a apărut prima oare la conifere [i apoi a evoluat la angiosperme.
Floarea la angiosperme are originea în mugurii florali mixte ai tulpinii. Ele se dezvoltă la subsuara frunzelor modificate numite broctee.
Funcţiile florii sunt:- organ unde se formează celulele reproducătoare- este sediul fecundării, formării fructului
În funcţie de organizare, florile sunt de mai multe tipuri: – unirexuate (când organele de reproducere sunt separate)- hermafrodite (majoritatea florilor): au ambele tipuri de organe reproducătoare- androceu (masculin) – gineceu (feminin)
Cele unisexuate sunt:- monoice: organele de reproducere sunt separate, dar pe acela[i individ- dioice: organele de reproducere sunt pe indivizi diferi]i
Androceul: totalitatea staminelor dintr-o floare formează androceul care constituie partea bărbătească Dacă concreşterea staminelor are loc numai la nivelul filamentelor, androceul poate fi: – monodelf – diadelf – triadelf – pentadelf – polidelf
Poziţia staminelor pe receptacul: – spirociclic – ca la majoritatea magnolialelor – ciclic – pe un singur verticel (androceu hoplostimon) – pe două verticele (androceu diplostemon) – pe mai multe verticele (androceu polistemon)
În funcţie de numărul staminelor din care este format androceul, florile pot fi: – monandre – diandre – triandre

Gineceul: apare pentru prima dată la angiosperme îi reprezintă parte femeiască din floare. Este format din unul sau mai multe microsporople (carpele) care ocupă extremitatea axului floral.
Gineceul prezintă trei părţi: – ovarul – stilul – stigmatul
Gineceul poate fi: – monocarpelar – bicarpelar – tricarpelar – tatracarpelar – pentacarpelar – policarpelar
Poziţia carpelelor pe receptacul poate fi: – ciclică – sporiciclică (Magnoliaceae)
După raportul dintre carpele, gineceul poate fi:- cu carpele libere numit apocarp- cu capete unite numit sincarp sau cenocarp

Componentele florii sunt: – peduncul – receptacul – înveliş floral – caliciu – corolă – androceu – gineceu
Pedunculul – este un internod care se termină cu axul florii sau receptacul. Când florile sunt grupate în inflorescenţe acesta poartă numele de pedice, iar când lipse[te, florile se numesc sesile.
Receptaculul – este un vârf vegetativ pe care sunt înşirate componentele florii. Receptaculul poate avea diferite forme:o cilindric (mic[unele)o conic (piciorul-coco[ului)o disciform (fragă)o în formă de butelie (ghiocel)o în formă de cupă (speciile de mice[)
Caliciul – este învelişul extern al periantului alcătuit din mai multe sepale. După culoarea lor, caliciul poate fi:- foliaceu – când sepalele sunt verzi- petaloid – când sepalele sunt colorate
După raportul de concreştere dintre sepale, caliciul este: – caliciu dialisepal – caliciu gamosepal – caliciul gamosepal actinomorf – caliciul tubulos – caliciul infudibuliform – caliciul combanulat – caliciul urceolat – caliciul globulos
Corola – este cel de-al doilea înveliş al periantului alcătuit din petale.
După raportul de concreştere dintre petale, corola poate fi: – corolă gamopitală – corolă dialipetală
După simetrie, corola poate fi: – actinorfă – zigomorfă – asimetrică
În final se poate spune că floarea este un organ de reproducere în care are loc procesul biologic, ce duce, în final, la formarea noului germen de înmulţire – sămânţa – protejată de fruct.