Peştii reprezintă clasa (conform ultimelor clasificări-supraclasa)cea mai numeroasă de animale vertebrate acvatice.Trăesc şi se reproduc în apă.Au corpul acoperit de regulă cu solzi,se deplasează cu ajutorul înotătoarelor şi a cozii,respiră prin branhii(peştii dipnoi au şi plămîni)După structura sceletului se împart în peşti cartilaginoşi şi osoşi.
Peştii cartilaginoşi (au scheletul cartilaginos) au apărut cu peste 400mln.de ani în urmă . Majoritatea depun ouă(acoperite cu o coajă chitenoasă rezistentă),care conţin o cantetate mare de galbenuş.Se cunosc circa 630de specii grupate în subclasele holocefali şi elasmobranhieni. Holocefalii actuali sînt reprezentaţi de circa 30 specii de chimeriforme.Cel mai cunoscut este peştele chimere-europiană,întîlnit în marea barenţ(partea de sud-est).Are corpul golaş,pînă la 1,5m lungime,cu o coadă filiformă,datorită căreia acest peşte e numit şi şobolan-de-mare.Îşi depune ouăle în nişte capsule fusiforme de pînă la 18cm lungime.Chimera-europiană este apreciată pentru grăsimia din ficat,care se foloseşte ca substanţă medicamentoasă. Elasmobranhienii actuali cuprind peşti din ordinul rechini(circa 250specii)şi ordinul batoidei(circa 350specii) Peştii osoşi (au scheletul osos)cuprind subclasele de peşti sarcopterigieni şi actinopterigieni. Sarcopterigienii la rîndul lor se împart în peşti dipnoi şi peşti crosopterigieni. Peştii dipnoi se cunosc din devonian;majoritatea lor au despărut de acum.În prezent există doar 6 specii reprezentanţi ai genurilor neoceratod,lepidosiren şi protopter.Singura specie din primul gen-neoceratodul se întîlneşte în Australia de nord-est;4specii de protopter-în Africa;peştele lenidosiren în bazinul Amazonului.Protopterii şi lenidosirenii se pescuesc. Neoceratodul este ocrotit de lege. Crosopterigienii se cunosc din devonian şi au dispărut aproape în întregime în cretacicul superior.Ei sînt consideraţi strămoşii ai vertebratelor terestre.Unicul reprezentant actual al crosopteri- gienelor este latimeria ,care are corpul pînă la 180cm lungime,masa de pînă la 95kg şi o coloraţie albastră-metalică.Ea este un animal ovovipar.Trăeşte în regiunea insulelor Komore.Primul exemplar de latimerie a fost prins în anul 1938 lîngă Africa de sud(unde a ajuns întîplător). Dintre actinopterigieni cei mai răspîndiţi şi mai cunoscuţi sînt teleostenii sau peştii osoşi propriuzişi,care numără peste 20000 de specii atuale.Ei au apărut circa 200mln.ani în urmă.Unii trăesc în apele marine(scrumbiile,anciouşii,peştii-zburători,scombridele ş.a.),iar alţii populează apele dulci (salmoniformele,cipriniformele,unele specii de perciforme şi siluriforme).Şi printre peştii osoşi axistă peşti electrici,de exemplu;anghila-electrică,somnul-electric ş.a.Ei de-a semenea au organe electrice care produc descărcări electrice la tensiuni de 350-650 volţi.Cu ajutorul lor peştii îşi ameţesc victima sau speie duşmanii. Peştii osoşi au corpul de forme variate:de fus(scrumbia,somnul),de săgeată(zărganul,ştiuca), de şarpe(anghila),de ac(acul-de-mare),turtit(plătica,caracuda),de disc(cambula),de sferă(peştele-lu-nă)ş.a. Peştii diferă mult şi după culoare care totdeauna are un rol protector.Speciile care populează păturile superioare ale apei au un luciu argintiu(ocheana,sabiţa,scrumbia),cele care trăesc la fundul apelor nu au acest luciu,peştii abisali(de mare adîncime)au o culoare roşietică,cafenie şi neagră-violetă,iar cambula poate sa-şi schimbe culoarea după culoarea nisipului sau a scoicilor. Unii peşti(cleanul,păstrăvul,somnul)sînt capabili să axecute mişcări foarte iuţi şi pot învinge cu uşurinţă curenţii puternici de apă,fapt care le permite să trăiască în rîurile de munte,să urce pe cursul lor superioer pentru a depune icre,străbătînd în acest scop praguri şi mici cascade de apă.Cel mai mare rapid peşte este considerat tonul,care dezvoltă o viteză de pînă la 90km pe oră. E foarte interesant peştele numit guvid-săritor întîlnit în lagunele unor rîuri din Australia,Asia,şi Africa unde cresc adevărate desişuri de mangrove.Datorită înotătoarelor pectorale lungi şi puternice el se caţără cu uşurinţă pe arborii de mangrove şi vînează insecte.Întrucît respiră şi aer atmosferic,acest peştişor de 15cm se poate afla în afara mediului acvatic un timp îndelungat. Majoritatea peştelor migrează în perioada de înmulţire.Peştii de rîu urcă spre cursul superior al apei pentru a-şi depune icrele pe plante acvatice,pe pietre.Scrumbiile îşi depun icrele în adîncul apelor.Unii peşti marini(sturionii,clupeidele,salmonidele) îşi părăsesc mediul obişnuit de viaţă şi îşi
depun icrele în rîuri,în timp ce anghila,din contra,pentru a-şi depune icrele trece din rîuri în mări şi oceane. Peştii sunt foarte variaţi atît după dimensiuni,cît şi după durata vieţii,între care parcă sxistă o anumită corelaţie:se cunosc guvizi de 7,5-11mm care trăesc cel mult un an,pe cînd morunul,care atinge uneori 800-1000kg,trăeşte aproape 100ani. Cele mai mici vibraţii ale apii peştii le percep cu ajutorul unui organ numit linie laterală.Un alt organ interesant este cel hidrostatic de echilibru,precum şi de producere a sunetelor,denumit vezică înotătoare.Peştii lipsiţi de acest organ(fusarul,zglăvocul,scrumbia-albastră),care trăesc pe fundul apelor urcă spre suprafaţa apei şi se scufundă cu uşurinţă. Peştii ajung la maturitate sexuală la diferite perioade:Jinjirica,guvidul-la cîteva luni,carpul, plătica,şălăul-la 3-4ani,morunul,nisetrul,abia la 14-18ani.Fecunditatea peştelor variază de la cîteva zeci de icre(la ghidrin,acul-de-mare)la 1-9mln.(la cambulî şi morua)şi chiar pînă la 300mln.(la peştele lună). Majoritatea speciilor de peşte sînt adaptate la un anumit fel de hrană.Speciile răpitoare se hrănesc în special,cu peşti mai mici(şalăul,somnul,ştiuca ş.a.).Peştii care se hrănesc cu nevertebrate de fund(amurul-negru,plătica,linul) au dinţii maxilari sau faringieni puternic dezvoltaţi.Multe specii de exempu(scrumbiele,ciprinidele)se hrănesc,în special cu animale planctonice,altele(bunăuară,ambul-alb,hipoftalmictisul-alb,roşioara,scobarul)-numai cu vegetaţie acvatică.