COMPOTRAMENTUL

Întotdeauna oamenii au observat modul in care se manifest` animalele. Oamenii primitivi depindeau de animalele s`lbatice pentru hran` ]i aveau nevoie sa le cunoasc` mi[c`rile ]i comportamentul pentru a le v@na cu succes.. {nelegerea comportamentului animalelor consum` mult timp, r`bdare ]i cercet`ri minuIoase. Studiul ]tiinific al coportamentului animalelor este denumit etologieA. MigraiaMigraia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaz` sau c`l`toresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai mult` sau locuri mai calde ]i mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migraii au loc o dat` pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai puin frecvent. Cu toate c` migraiile sunt necesare, acestea consum` foarte mult din energia si timpul animalului, expun@nd-ul la pericole, cum ar fi lipsa m@ncarii sau epuizarea.1. Migraia in mediul terestru {n mediul terestru, [n regiuni precum savanele aficane ]i tundra arctic`, m@ncarea ]i apa sunt rare mai tot timpul. Turmele de animale c`l`toresc [n funcie de sezon pentru a folosi c@t mai bine resursele existente. De exemplu, [n Canada, caribuul petrece iarna [n p`durile de conifere. {n aprilie, el migreaz` [n nord spre tundr`(regiunea Arctic` f`r` copaci) pentru reproducere, unde se hr`neste cu licheni si ierburi. El se [ntoarce [n p`dure de [ndat` ce iarna arctic` re[ncepe ]i p`m@ntul este acoperit de o crust` groas` de ghea`. {n timpul migraiei acestora, ei sunt urmai de lupi. Lupii v@neaz` animalele tinere sau bolnave care nu pot ine pasul cu restul grupului. 2. Migraia p`s`rilor. Multe p`s`ri migreaz` sezonier. Prim`vara, ele zboar` din zonele cu ierni mai calde ]i cu cantit`i mari de hran` [nspre zonele mai reci unde-]i depun ou`le ]i-]i cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hran` [ndestul`toare numai prim`vara ]i vara. Unele specii migreaz` oricum [n zone cu mai puin` hran`, dar care ofer` mai mult` protecie [n perioada reproducerii ]i cres]terii puilor. P`s`rile se [ntorc [n fiecare an [n aceste locuri de reproducere. Cea mai lung` distan` este parcurs` de chira polar`. Ea zboara din locul [n care depune ou`le, din zona arctic` p@n` [n Anctartica ]i [napoi, [n fiecare an – o c`l`torie dus – [ntors de aproximativ 36000 km. Un alt exemplu sunt pinguinii Adelle care c`l`toresc peste 300 km pe ghea dur` a m`rii pentru a ajunge la locurile unde se reproduc, pe continentul Antarctic. Aceea]i pereche de pinguini va reveni la acela]i cuib [n fiecare an. 3 Migraia [n mediul acvatic. }i [n mediul acvatic exist` multe vieuitoare care migreaz`. Astfel balenele c`l`toresc din teritoriile de hr`nire spre cele unde se reproduc si [napoi, [n fiecare an. Din noiembrie p@n` [n aprilie, balena albastr` ]i balena cu cocoas` se hr`nesc cu animale mici, numite krill [n regiunile polare. Odat` cu apropierea iernii ele str`bat oceanul Atlantic, Pacific ]i Indian ca s` se reproduc` [n apele tropicale calde. Balenele tinere consum` mai puin` energie pentru a-]i p`stra corpul cald, [n apele tropicale calde, mai mult dec@t [n cele polare.
Exist` unele animale care migreaz` dintr-un mediu [n altul. Astfel broa]tele estoase, broa]tele r@ioase, tritonii ]i salamadrele se reproduc [n ap`, dar i]i petrec aproape tot timpul pe uscat. {n fiecare an se [ntorc la lacurile ]i r@urile [n care s-au n`scut. 4 Monitorizarea migraiei [n diferite medii . Cercet`torii folosesc metode variate de urm`rire a mi]c`rilor speciilor migratoare, [ncluz@nd radarul ]i monitorizarea prin satelii. Cercet`torii pot recunoa]te anumite p`s`ri prinz@ndu-le ineluri la picioare. Aceasta ajut` la indentificarea traseului de migraie al speciilor. P`s`rile mai pot fi monitorizate prin ecrane radar care pot oferi imagini ale deplas`rilor marilor c@rduri. Animalele mari, cum ar fi ursul polar, pot fi echipate cu zgard` sau transmi`tor radio, dar numai [n timp ce se afla sub anestezie.
B. Cooperarea Cooperarea sau comportamentul cooperativ, este comportamentul [n care membrii unei specii se adun` [n grupuri pentru activitai ca v@n`toarea, ap`rarea sau [ngrijirea puilor. Exist` multe denumiri pentru astfel de grupuri cum ar fi: cirezi, colonii, trupe. Unele sunt temporare formate cu un anumit scop, iar altele permanente ]i str@ns unite av@nd structuri clare.1. Sigurana prin num`r Traiul [n grup ofer` animalelor multe avantaje – o protecie mai mare fa` de pr`d`tori, ajutor pentru fiecare membru s` g`seasc` hran` ]i protecie ]i m`rirea ]anselor de supravieuire. {n r@ndul p`s`rilor, de exemplu, g@]tele negre formeaz` c@rduri mari iarna ca s` se hr`neasc` [n zonele ml`]tinoase cu cantitai mari de iarba iparului. Acest lucru are avantajul c` unele se pot hrani [n timp ce altele supravegheaz` [mprejurimile de du]mani, ]i rezult` c` fiecare pas`re poate s` petreac` mai mult timp cu hr`nitul dec@t dac` ar fi fost singur`. Alte pasari cum ar fi corbii de mare, formeaz` grupuri, colonii, numai [n perioada de [mperechere. Cre]te astfel ]ansa fiec`rui individ de a-]i g`si un partener. Cuiburile sunt amplasate [n zone protejate ca s` se mic]oreze riscul datorat prad`torilor. Dac` unul dintre membrii coloniei este [n pericol, strig`tul acestuia poate alerta tot grupul. {n mediul acvatic, mii de pe]ti [noat` unul l@ng` altul [n aceea]i direcie. Ei se gr`besc, [ncetinesc ]i se [ntorc [mpreun`. Tr`ind [n bancuri uria]e se reduce ]ansa individului de a fi m@ncat . {n plan terestru, multe animale ierbivore, ca zebra si antilopele, tr`iesc [n turme mari pentru siguran`. Pr`d`torii nu atac` [n general tot grupul ci i]i aleg un animal solitar, prea b`tr@n, prea t@n`r sau bolnav care nu mai poate ine pasul. {ntr-o turm` zebrele stau [n grupuri mici de familie, conduse [n general de un mascul mare. Acesta d` un semnal de alarm` dac` grupul este [n primejdie iar animalele stau [ntotdeauna aproape unele de altele. 2. V@natul cooperativ. Unele specii, cum ar fi leii ]i cimpanzeii, coopereaz` ca s`-]i opin` prada, v@n@nd [mpreun` ]i [mp`rind hrana. Leii sunt singurele feline mari care tr`iesc [n grup. Grupurile lor numite grupuri familiale, sunt alc`tuite din doi sau trei lei ]i c@teva leoaice ]i puii lor . Leoaicele v@neaz` cel mai mult, lucr@nd [n echipe ca s` p`c`leasca turmele de antilope ]i zebre, prada lor favorit`. Odat` aleas` prada, echipa se desparte ]i se apropie din diferite direcii [ncerc@nd s` separe victima de turm`. Apoi ele fac un atac combinat sau o ambuscad`. Dac` v@n`toarea reu]e]te prada este [mp`rit` de grupul familial, masculii av@nd « prima [mbuc`tur` ». Un animal s`lbatic va asigura unui grup de lei destul` hran` pentru dou` zile. 3. Societ`i de animale. Multe vieuitoare tr`iesc [n socieat`i. Printre acestea se numar` cele de babuini, de gorile sau cele de insecte. Societ`i de gorile ; gorilele sunt animale timide ]i bl@nde. Ele tr`iesc [n familii de aproximativ 12 animale. Fiecare grup este condus de un mascul mare cu spatele argintiu. Gorilele i]i petrec majoritatea timpului pe sol, [n p`duri, hr`nindu-se [n lini]te cu vegetaie. Gorila cu spatele argintiu este [n general un mascul b`tr@n care apar` de intru]i ]i [ndep`rteaz` rivalii grupului. Gorilele i]i petrec mult timp [ngrijindu-se una pe cealalt`, fapt care joac` un rol esenial [n viaa social` ]i le ajut` s` in` grupul unit. Un pui de goril` p`streaz` contact continuu cu mama lui p@n` la v@rsta de patru luni iar mamele sunt foarte protectoare fa` de copiii lor. Femelele cu pui stau mare parte din timp [n apropierea liderului. El este tolerant cu gorilele mici ]i va [ngriji puii pentru perioade scurte de timp. Majoritatea animalelor stau [n grupul natal cel puin opt ani. Masculii, [n general, pleac` la maturitate ]i c`l`toresc singuri, deseori ani de zile, p@n` ce conving femelele s` stea cu ei ]i s` formeze un nou grup.
C. Asocieri de animale. Nu numai membrii acelea]i specii tr`iesc [mpreun`. Exist`, de asemenea, asocieri str@nse [ntre membrii a dou` specii diferite. Aceste aranjamente pot fi benefice pentru ambele animale din asociere sau doar pentru unul. {n unele cazuri o specie poate face r`u celeilalte sau chiar s` o omoare.1. Simbioza. Simbioza este asocierea a dou` specii ce profit` am@ndou` de aceasta. Unele animale de exemplu, opin hran` m@nc@nd parazii ]i insecte de pe altele mai mari. Astfel animalele mari profit` de faptul c` sunt [ngrijite. Pe]tii cur“tori lucreaz` [n perechi, [n zone numite « staii de cur`are » aflate [n recifurile de corali. Pe]tii mai mari viziteaz` aceste zone, la fiecare c@teva zile , pentru a fi cur`ati. Pe]tii cur“tori fac un dans de semnalizare a identit`ii astfel [nc@t pe]tele mare s` nu-i m`n@nce. Ace]tia [ndep`rteaz` tegumentele moarte, ciupercile ]i paraziii. Ei pot s` « serveasc` » 50 de clien`i pe zi. Graurii cur“tori caut` de m@ncare pe zebre, girafe, rinoceri ]i alte mamifere mari. Ghearele lor sunt asezate astfel `ncat s` le permite s` alerge [n susul ]i josul corpului mare al animalului. Un graur ciugulitor [ndep`rteaz` puricii, capu]ele ]i ali parazii pe care mamiferele nu-i pot [ndeparta singure. |estoasele uria]e de Galapagos sunt cur`ate de parazii de c`tre cinteze. O estoas` anun` c` este preg`tit` pentru a fi cur`at` [ntinz@ndu-]i g@tul ]i [ndep`rt@ndu-]i picioarele [n a]a fel [nc@t s` i se ridice carapacea. Pe]tii clovn c@]tig` at@t protcie c@t ]i hran`, st@nd l@ng` anemona de mare veninoas`. {n schimb, pe]tii ap`r` anemonele de du]mani cum ar fi pe]tii fluture care au obiceiul de a mu]ca tentaculele anemonelor. 2. Comensalismul. Comansalismul apare atunci c@nd o specie din asociere beneficeaz@ c@]tig@nd hran` ]i un ad`post, ]i celelalte r`m@n neafectate. St@rcii de ciread` stau [n apropierea elefanilor, rinocerilor ]i altor mamifere mari. Ele m`n@nc` insectele care ies din p`m@nt, deranjate de picioarele acestor animale mari. Ratonii vin [n ora]e ca s` caute resturi aruncate de oameni. Aceasta nu-i afecteaz` pe oameni. 3. Parazitismul. Parazitismul are loc c@nd o specie (parazitul) c@]tig` de pe urma celeilalte (gazda). Exista multe tipuri de parazii. Majoritatea nu-]i ucid gazdele, c`ci dac` ar face-o ]i-ar reduce ]ansele de supravieuire. Exoparaziii cum ar fi puricii, sunt sug`tori de s@nge, ce tr`iesc pe exteriorul gazdelor. Endoparazi[ii cum ar fi tenia, tr`iesc [n corpul gazdei hr`nindu-se cu m@ncarea acesteia. {n interiorul intestinelor umane pot tr`ii tenii lungi de p@n` la doi metri. Parazitismul reproductiv ; cucii sunt parazii reproductivi care ies din ou. O femel` depune p@n` la 12 ou` fiecare [n cuibul unei p`s`ri mai mici cum ar fi pitulicea, apoi [l abandoneaz`. Oul unui cuc este asem`n`tor ca form` ]i m`rime cu ou`le gazdei. C@nd ies din ou, puii de cuc le [mping pe celelalte [n afara cuibului. Puiul este [n curand mult mai mare dec@t « parinii » s`i [i are nevoie de mai mult` hran`.

D. Comportamentul in conditii extreme. Diverse specii tr`iesc [n condiii de c`ldur`, frig excesiv sau [ntuneric total, [n de]ert, zone polare, occeane ]i pe]teri sau muni. Tipuri de comportament, c@t ]i adapt`ri fizice le permit s` supravieuiasc` [n aceste habitate.1.Supravieuire [n regiunile polare. Iarna, [n regiunile polare, temperatura poate cobor[ sub -80° C . Statul sub z`pad`, unde temperatura scade rare ori sub -7° C este o metod` de supravieuire. O femel` de urs polar ]i puii ei []i petrec lunile cele mai reci ale anului [ntr-un b@rlog s`pat [n n`mei de z`pad`. Acesta este format dintr-un tunel din care se intr` [n camera mamei iar apoi [n camera puilor. {nc`perea femelei se continu` cu o camer` inferioara, ]i este aerisit` printr-o gur` de ventilaie. {nainte de intrarea [n tunel se g`se]te o creas`a mare de z`pad`. Hrana este foarte s`rac` c@nd p`m@ntul ]i marea [nghea` ]i sunt acoperite cu z`pad`. Multe animale au metode ingenioase de obinere a hranei. Vulpile adulmec` lemingii de sub z`pad` ]i-i omoar` s`rind c@t mai sus ]i apoi c`z@nd cu toat` greutatea astfel [nc@t s` sparg` crusta de ghea` de deaspura lemingului. Vara vulpile polare [ngroap` hran` ]i ou` [n stratul de suprafa` al tundrei. Ele scot hrana [ngheat` din ascunz`tori, [n timpul iernii. Focile fac g`uri de gheaa pentru a putea respira. Ur]ii polari localizeaz` focile dup` miros ]i le asteapt` s` apar`. De asemenea ei sparg gheaa pe ntru a prinde puii de foc`. Puiul este scos afar` cu laba ]i apoi apucat cu f`lcile.2.Supravieuire in de]ert {n de]ert temperaturile pot atinge 500°C [n tipul zilei iar apa este foarte puin`.Animalele de de]ert trebuie s`-]i p`streze temperatura corpului f`r` s` piard` prea mult` ap` prin evaporare.{n acest scop ele folosesc multe metode.Ad`postirea sub p`m@nt sau la umbr` este una dintre cele mai obi]nuite.Veveriele de p`m@nt petrec p@n` la ]apte luni [n vizuine ad@nci unde dorm p@n` la ]ase ore odat` conserv@nd apa ]i enrgia.Vizuina se g`se]te la un metru sub p`m@nt.Majoritatea animalelor care trebuie s`-[i petrec` timpul la soare se mi]c` astfel [nc@ts` reduc` suprafaa corpului aflat` [n contact cu nisipul fierbinte
Exista o foarte str@sa leg`tur` [ntre comportamentul animalelor ]i adapt`rile lor fizice.