Dezvoltarea şi perfecţionarea conceptelor manageriale. Această tendinţă se va contura ca una dintre cele mai importante tendinţe ale viitoarelor evoluţii ale comerţului cu amănuntul pe plan mondial. Fenomenul va îmbrăca aspectul unui proces ale cărui coordonate vor fi date de diverse preocupări privind perfecţionarea modalităţilor de orientare şi conducere a activităţii comerciale.
Între acestea ar putea fi avute în vedere:
concentrarea conducerii activităţii comerciale;
scăderea numărului de unităţi şi creşterea sensibilă a suprafeţei medii a acestor preocupări pentru crearea continuă de noi tipuri de comerţ;
internaţionalizarea unor tipuri de comerţ şi promovarea diferitelor forme de vânzare bazate pe acordurile de franciză.
Concentrarea activităţii comerciale trebuie avută în vedere atât sub aspectul gradului de independenţă şi mărime a firmelor comerciale, cât şi sub forma raporturilor de mărime a diferitelor tipuri de unităţi gestionate de o firmă comercială. Cu privire la gradul de independenţă şi mărimea firmelor comerciale trebuie subliniat faptul că în majoritatea ţărilor cu o economie dezvoltată, modernizarea activităţii comerciale are loc în cadrul unui proces concentrare a activităţii comerciale prin dispariţia a numeroase firme comerciale mici, familiale şi consolidarea unor firme comerciale care dispun de mari suprafeţe de vânzare sau folosesc diverse variante ale comerţului fără magazine.
Comerţul integrat este cel care va înregistra progresele cele mai rapide. Trebuie subliniat că este vorba de un nou tip de comerţ integrat, realizat de întreprinderi ce dispun de mari suprafeţe comerciale şi care combină diverse forme de vânzare.
Scăderea numărului de unităţi şi creşterea sensibilă a suprafeţei medii a acestora constituie o altă tendinţă în evoluţia comerţului cu amănuntul. Atât evoluţia comerţului european, cât şi a comerţului din America de Nord, s-a caracterizat în ultimele decenii, printr-o diminuare a numărului de unităţi mărunte şi apariţia unor mari suprafeţe comerciale. Fenomenul de diminuare a numărului de unităţi a avut o intensitate mai mare la începutul intervalului analizat, după care în ultimii ani s-a diminuat. El apare ca efect mascat al unor modificări de structură în cadrul reţelei comerciale. Respectivul fenomen îşi pune amprenta şi pe evoluţia mărimii medii a unităţilor, apreciindu-secă acestea se va dubla într-un interval de 20-25 de ani.
Promovarea unor practici şi tehnologii comerciale. Desfăşurându-şi activitatea în condiţiile unui cadru de piaţă deosebit de complex şi în continuă schimbare, comerţul cu amănuntul a fost nevoit să-şi concentreze, concomitent, căutările şi eforturile, pentru a găsi, elabora şi adopta noi practici şi tehnologii comerciale.
Între practici le şi tehnologiile comerciale care specialiştii apreciază că se vor constitui în tendinţe ale evoluţiei comerţului cu amănuntul pot fi consemnate în mod deosebit:
• îmbunătăţirea conceptelor de distribuţie existente;
• crearea de noi concepte de comercializare a mărfurilor;
• integrarea marketingului în practica comercială cotidiană şi diversificarea continua a activităţii comerciale.
Îmbunătăţirea conceptelor de distribuţie existente, ca tendinţă a evoluţiei comerţului cu amănuntul, are în vedere creşterea nivelurilor performante ale sistemului sau practicilor existente, prin identificarea şi adoptarea unor proceduri şi metode care să aducă la atragerea şi permanentizarea a noi contingente de consumatori.
Cea mai importantă tendinţă în evoluţia practicilor comerciale cu amănuntul, care se va impune în viitor, ca răspuns al comerţului la modificările mediului economico-social, o va constitui crearea de noi concepte de distribuţie. Acestea au apărut şi vor apărea, în continuare, fie ca tipuri derivate din formele existente, fie ca noi creaţii menite să asigure noi modalităţii de comunicare cu comunicare cu consumatorii potenţiali. Vor fi create noi tipuri de magazine:
specializate pe expoziţii cu vânzare a articolelor casnice,
magazine de uzină,
magazine-depozit,
drudstore,
care să practice noile sisteme cât şi noile forme de discount.
S-a impus şi se va impune, în continuare, ca tendinţă şi integrarea funcţională a practicilor de marketing în activitatea comerţului cu amănuntul. Procesul are în vedere, pe lângă orientarea integratoare de ansamblu a comerţului în evoluţia mecanismului de piaţă şi fundamentarea întregii sale dezvoltări pe baze ştiinţifice, şi o serie de elemente specifice, generate de concurenţă, care obligă la cunoaşterea şi satisfacerea diferenţiată a fiecărui segment de cumpărători.
O latură importantă ce contribuie la conturarea noilor tendinţe în evoluţia comerţului cu amănuntul pe plan mondial o constituie mutaţiile care vor interveni în tipologia vânzărilor. Pentru a asigura o mai bună urmărire a tendinţelor acestea, ele vor fi structurate cu ajutorul aceloraşi grupe pe baza cărora a fost analizată anterior tipologia formelor de vânzare, respectiv:
comerţul stabil;
comerţul mobil;
comerţul fără magazine.
Comerţul stabil va înregistra, potrivit unor sociologi francezi, cele mai semnificative transformări, conturând tendinţele care într-adevăr, vor oglindii necesităţile timpului viitor.
Una din principalele tendinţe ce vor apărea în cadrul procesului de vânzare, se referă la asigurarea unor acţiuni comerciale de tipul “cumpărare-spectacol”. Prin asemenea acţiuni firmele comerciale vor încerca să-şi transforme magazinele în centre de atracţie ale populaţiei, deplasarea la cumpărături fiind determinată de noua imagine a respectivelor unităţi comerciale.
O asemenea imagine va fi creată, prin procese de aclimatizare artificială, asigurarea unei ambianţe specifice sortimentelor de mărfuri comercializate, jocuri de ape şi lumini etc., ca la un adevărat spectacol astfel încât, cumpărătorul să resimtă atmosfera folosirii reale a unui anumit produs.
O a doua tendinţă o va constitui – în cadrul comerţului cu amănuntul – penetrarea şi conturarea unor preocupări cu privire la organizarea diferitelor tipuri de vânzări aşa-zise tehnico-informatizate. În cadrul unor asemenea sisteme de comercializare a produselor, o serie de cumpărători va putea fi efectuate de acasă, cumpărătorul putând consulta reţeaua televiziunii de specialitate, care va asigura gama informaţiilor de rigoare cu privire la marcă, preţ, calitate, mod de utilizare, comparaţii şi, la cererea cumpărătorului, şi unele demonstraţii. Prin intermediul tehnicilor informative se va asigura preluarea comenzilor, onorarea cu maximă promptitudine a comenzilor respective, precum şi plata electronică a contravalorii mărfurilor prin intermediul moneticii.
Cea de-a treia tendinţă se referă la promovarea unor metode de vânzare practice şi rapide. Preocupările vor consta în folosirea unor metode de vânzare care să transforme magazinele într-un fel de săli de expoziţie, unde prezentarea produselor va fi cvasiunitară. Asemenea practici au în vedere că solicitorul, va introduce cartea de credit înt5r-unul dintre lectorii magnetici instalaţi în dreptul produsului expus şi dorit, iar la ieşirea din fluxul de cumpărare se va face plata prin introducerea aceleiaşi cărţi de credit într-un lector optic, bancar.
Pe lângă transformările avute în vedere referitor la vânzările din reţeaua tradiţională de unităţi ale comerţului stabil, o serie de noi metode de vânzare vor fi introduse în comerţul bazat pe automate comerciale. Comerţul clasic, realizat prin automate, va asimila noi metode de automate comerciale, având domenii de exploatare necunoscute până de curând. Vor apărea automate pentru vânzarea diferitelor articole alimentare, pentru tipuri de gustări şi pentru tipuri de programe, destinate calculatoarelor personale.
Comerţul mobil va cunoaşte şi el impactul influenţelor generate de mediul înconjurător şi de posibilităţile perfecţionării şi modernizării sale oferite de revoluţia tehnico-ştiinţifică.
Între acestea, cea mai importantă tendinţă este aceea de a se trece la realizarea vânzărilor pe baza unui program bine organizat atât sub aspectul itinerarului, cât şi sub aspectul orelor de oprire şi a timpului de staţionare în fiecare dintre punctele stabilite pentru zonele aprovizionate. Se va trece la proiectarea şi realizarea unor linii de automatizare care urmează un parcurs calculat cu grijă, care să staţioneze în locuri dinainte fixate şi cu o durată de servire specifică fiecărei localităţi. Automagazinele vor practica metoda autoservirii şi vor avea stabilit un flux unic.
În cadrul comerţului fără magazine, principalele tipuri de comercializare care vor cunoaşte mutaţii esenţiale, sunt vânzările prin corespondenţă şi vânzările electronice. Se remarcă astfel trei mari tendinţe:
1. Prima tendinţă are în vedere, pentru cele două metode de vânzare, o modernizare mai accentuată. Întreprinzătorii încearcă să realizeze acest lucru printr-o extindere a tehnicilor computerizate în procesul de primire al comenzilor, tratarea acestora şi pregătirea mărfurilor pentru expediere. Se încearcă perfecţionarea proceselor de vânzare şi prin lărgirea posibilităţilor lingvistice de corespondenţă sau de dialog între diversele firme de specialitate şi clientela acestora.
2. O altă tendinţă priveşte încearcă de a se asigura treptat o împletire între practicile comerciale sau diversele forme de vânzare fără magazine cu sistemele, procedurile şi metodelor de vânzare realizate prin intermediul marilor suprafeţe comerciale din cadrul comerţului stabil. Astfel, vânzarea pe bază de catalog a fost introdusă ca formă activă de comercializare a mărfurilor în marea majoritate a marilor magazine din Europa şi din continentul nord-american.
3. O a treia tendinţă consemnează o întrepătrundere a însăşi metodelor de vânzare caracteristice comerţului fără magazine, completându-şi şi potenţându-se reciproc.
Un exemplu în acest sens, îl poate constitui penetrarea tot mai puternică a telematicii (ca metodă de vânzare electronică) în cadrul vânzărilor prin corespondenţă, reuşindu-se o creştere a operativităţii acestora din urmă şi o valorificare mai eficientă a valenţelor moderne oferite de metoda vânzărilor electronice.
Alături de cele două importante categorii de tendinţe care se referă la evoluţii de ansamblu a activităţii comerţului cu amănuntul şi la mutaţiile intervenite în tipologia vânzările, în ultimele decenii au intervenit fenomene interesante cu privire la conectarea activităţii comerţului cu amănuntul din fiecare ţară la circuitul comercial internaţional, asemenea fenomene definind un pronunţat proces de internaţionalizare.
Se apreciază, astfel, că, date fiind condiţiile economice şi politice ce caracterizează evoluţia lumii contemporane, tendinţa de internaţionalizare a comerţului cu amănuntul, în general, şi cea a comerţului specializat, în mod deosebit, se va accentua puternic în viitori ani, devenind o trăsătură de profil a comerţului interstatal.