Cecul este reprezentat de un formular tipizat.
Utilizarea cecului este guvernată de legea din 1934.
Părţile implicate:
1- trăgătorul este cel care ordonă plata, (persoană fizică sau juridică)
2- trasul este întotdeauna o bancă, fie că e banca la care trăgătorul are deschis un cont, fie că e una corespondentă,
3- beneficiarul – persoana fizică sau juridică indicată de trăgător în favoarea căreia se va face plata.
Aspecte implicate:
– trasul ( banca ) nu plăteşte fără a avea un ordin,
– presupune existenţa unei înţelegeri între trăgător şi bancă privind disponibilul din care se va face plata,
– presupune existenţa unui disponibil în contul trăgătorului.
Cecul este întotdeauna plătibil la vedere.
Elementele cecului:
1. denumirea de cec,
2. ordinul pur şi simplu, necondiţionat de a plăti,
3. suma trecută în cifre, litere şi moneda în care se va face plata,
4. numele trasului,
5. locul plăţii,( dacă nu se specifică este sediul trasului),
6. locul şi data emiterii,
7. semnătura emitentului autografă.
Tipuri de cecuri:
1. după modul în care este trecut beneficiarul:
– nominative – situaţie în care beneficiarul este trecut în mod expres şi cecul se achită numai acestuia, sunt transmise de obicei prin cesiune,
– la purtător – caz în care nu se menţionează expres numele beneficiarului, cecul putând fi încasat de orice persoană care îl deţine,
– la ordin – se menţionează numele beneficiarului şi menţiunea la ordin care dă dreptul acestuia să transmită cecul altei persoane prin gir.
2. după modul de încasare:
– cecuri barate utilizate pentru plata într-un cont bancar al beneficiarului, (reprezintă cecuri de virament – neputând fi plătite în numerar), şi în cazul cecului documentar, atunci când trăgătorul condiţionează plata de prezentarea anumitor documente la bancă.
Bararea poate fi:
– generală – nu sunt menţiuni între cele 2 linii paralele şi atunci banca nu poate plăti decât unei bănci sau unui client al său şi poate circula prin andosare,
– specială – atunci când se scrie denumirea băncii unde se efectuează plata.
– cecuri nebarate – şi în cazul acestor cecuri se poate plăti în numerar la ghişeul băncii, sau în cont fără nici o restricţie.
Exemplu de cec special – cecul certificat – este cecul care poartă el specificarea expresă a existenţei provizionului la banca trasă.
Cecul de călătorie – cec cu valoare fixă imprimată pe formularul cecului. El este emis de bănci şi vândut clienţilor pentru a înlesni lichidităţile în călătorii, pentru a înlocui cash-ul în deplasările în străinătate. Protecţia acestui tip de cec se asigură prin semnătură.
Mecanismul plăţii prin cec
Mecanismul plăţii prin cec este diferit în funcţie de tipul de cec şi anume:
– cecuri primite de beneficiar direct de la trăgător şi care poartă numele de cecuri personale,
– cecuri trase de bănci asupra altor bănci denumite cecuri bancare sau cecuri de călătorie.
Mecanismul cecului personal
Mecanismul cecului personal presupune câteva etape şi anume:
– titularul unui cont la o bancă aflat în situaţia de a face o plată completează fila de cec cu suma şi numele beneficiarului.
– cecul este transmis direct beneficiarului de către trăgător, beneficiarul aflat în posesia filei de cec se prezintă la ghişeul băncii spre încasarea acestuia.
– banca beneficiarului execută plata prin preluarea filei de cec şi remiterea acesteia băncii trase care debitează contul trăgătorului şi achită băncii plătitoare valoarea cecului. În urma acestei operaţiuni, banca beneficiarului face plata către acesta.
Mecanismul plăţii prin cecuri bancare
În acest caz, terţul ordonator are un disponibil la bancă şi îi transmite acestuia ordinul să tragă un cec asupra băncii beneficiarului.
Banca trăgătoare (numită şi banca ordonatorului) trage un cec beneficiarului şi îl transmite acestuia, simultan debitează contul ordonatorului cu valoarea cecului emis şi transmite suma de bani băncii beneficiarului.
Beneficiarul cecului se prezintă la banca trasă şi încasează contravaloarea cecului emis de banca trăgătoare.
Mecanismul plăţii prin cecul de călătorie
Achiziţionarea unui cec de călătorie se poate face în 2 moduri:
– fie prin cumpărarea unui cec de călătorie prin achitarea cash a sumei înscrise pe el,
– prin constituirea unui cont la banca comercială care vinde cecul, care e utilizat în vederea acoperirii cecului de călătorie (cecul e utilizat în străinătate, urmand ca sumele cheltuite să fie decontate din contul respectiv, acesta fiind şi purtător de dobândă). În România există AMERICAN EXPRESS.
Eurocecurile sunt cecuri cu limita de suma dar nu au valoare imprimata si sunt vandute sub forma unui carnet de cecuri in alb. Beneficiarii completeaza suma , aceasta fiind trasa din contul deschis la banca mentionata pe cec.
Eurocecurile au atasate o carte de garantie cu elemente care asigura bancii platitoare garantia de a recupera banii de la banca emitenta.
Cecurile VISA sunt mai recente, si spre deosebire de eurocecuri beneficiarul nu le achita in totalitate de la inceput, iar cand primeste carnetul, achita doar o parte iar diferenta neachitata este preluata din contul sau cand cecurile sunt primite de la bancile platitoare.
O variantă a cecului de călătorie este şi tichetul de credit sau cartea de credit care sunt documente cu format convenit anterior ce conţin datele de identificare ale posesorului.
Avantajele oferite de cărţile de credit ar fi:
– prin reţeaua electronică existentă creată între bănci se pot realiza decontări foarte rapid şi fără utilizarea cash-ului,
– transformarea instantanee a monedei naţionale într-o valută,
– oferă protecţie împotriva furturilor,
– pentru suma depusă se primeşte dobândă la vedere.
Certificatul de depozit
Certificatul de depozit este o variantă a cecului constând în eliberarea de către o bancă a unui document prin care se atestă depunerea unei sume de bani într-un anumit cont pe o perioadă de timp determinată, deponentul obţinând venituri sub formă de dobândă.
Este un document negociabil, care poate circula între diferite persoane, fiind transferabil prin gir şi reprezintă o creanţă a deponentului asupra băncii unde are constituit depozitul.
Certificatul de depozit poate fi exprimat în monedă naţională sau în valută.
Conosamentul
Vezi curs TEHNICI DE PLATĂ.
Conosamentul este titlu de credit reprezentativ care atestă încărcarea mărfurilor la bordul unei nave. Este parafat şi semnat de comandant. Deţinerea acestor documente reprezintă deţinerea proprietăţii asupra mărfurilor respective.
Condiţia de livrare stabileşte:
– cine realizează transportul – importatorul sau exportatorul,
– cine realizează asigurarea.
Este folosit în transportul maritim şi pe ape interioare. Conosamentul are valoare de titlu de proprietate indicând proprietarul mărfurilor.
Este un document negociabil şi atunci când e emis la ordin circulă prin gir sau andosare.
Are valoare de document asigurator, de garantare pentru băncile emitente a acreditivelor documentare.
Conosamentul e predat alături de facturi şi de celelalte documente la bancă.
Cuprinde:
– elemente legate de navă,companie, numele navei, armatorul, pavilionul,
– elemente legate de marfă, cantitate, calitate, şi menţiuni speciale,
– navlu, preţul transportului sau fright,
– portul de încărcare, portul de destinaţie.
Warrantul – certificat de depozit care atestă că o anumită marfă a fost depozitată într-un anumit loc la o anumită dată. El atestă proprietatea asupra mărfurilor depozitate, este un titlu transmisibil şi negociabil, o reprezentare a proprietăţii.
Warrantul este un titlu de credit reprezentativ ce arată că o persoană are o creanţă asupra mărfurilor respective.