Menirea ei constă în apărarea drepturilor şi intereselor proprietarilor şi beneficiarilor de resurse naturale, precum şi repararea daunelor şi prejudiciilor cauzate prin nerespectarea legislaţiei protecţiei mediului ambiant.
Pentru a realiza prezenţa răspunderii civile trebuie să fie întrunite următoarele patru condiţii:
1.) Fapta ilicită – acţiunea sau inacţiunea care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane.
2.) Prejudiciul – rezultate dăunătoare, efecte ale încălcării drepturilor subiective şi intereselor legitime ale persoanelor.
3.) Raportul de cauzalitate – legătura dintre fapta ilicită şi prejudiciul cauzat; prejudiciul trebuie să fie consecinţa faptei ilicite.
4.) Culpa (vinovăţia) – atitudinea psihică a persoanei faţă de fapta săvîrşită şi consecinţele ei.
Răspunderea juridico-civilă în domeniul protecţiei mediului ambiant se manifestă în trei forme:
Declararea nulă a tranzacţiilor legate de pămînt, subsoluri, ape, păduri (în cazurile prevăzute de lege), adică a tranzacţiilor legate de vînzare-cumpărare, donaţie, gaj, testament, schimb liber etc.
Stabilirea obligaţiilor de înlăturare a încălcărilor ce împiedică beneficiarul la exercitarea drepturilor legale de folosinţă a resurselor. (ex.: prezentarea de către proprietarul lotului de pămînt a unei acţiuni faţă de întreprinderea industrială, din cauza deşeurilor nocive ale căreia, se micşorează roada şi calitatea culturilor agricole.
Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea legislaţiei protecţiei mediului. Dauna se repară în natură sau prin încasarea costului daunelor pricinuite. Repararea daunelor în natură se poate manifesta prin faptul că delicventul are obligaţia din contul şi din mijloacele sale să restaureze starea înrăutăţită a mediului, de ex., să recultiveze pămînturile.
Costul prejudiciilor cauzate se calculează reieşind din cheltuielile de restabilire a obiectelor naturale şi aducerea lor în stare posibilă pentru folosirea după destinaţie, cheltuielile de compensare a pierderilor materiale şi veniturile neobţinute, de ex., paguba pricinuită de încălcarea regulilor securităţii antiincendiare a pădurilor, include costul pierdut al mărfii forestiere, cheltuielile de lichidare a incendiului, pierderile materiale legate de curăţirea teritoriilor, mijloacele de reproducere a resurselor de pădure.
O modalitate a răspunderii civile, aplicabilă pentru paguba pricinuită mediului ambiant, este răspunderea materială. Particularitatea acestei răspunderi se manifestă prin faptul că este reglementată de acte juridice speciale şi se aplică prin intermediul încasării anumitor taxe speciale. Mărimea acestei taxe reprezintă cheltuielile de stat pentru ocrotirea obiectelor naturii. Restituirea pagubei în caz de răspundere materială se efectuează pe cale judiciară la acţiunea organelor de ocrotire a naturii, indiferent de aplicarea sau neaplicarea amenzii administrative. Taxa răspunderii materiale nu cuprinde costul instrumentului care a servit nemijlocit pentru comiterea daunei materiale şi nici costul obiectului naturii vătămat sau nimicit.